Trei lucruri fascinante din istoria Craiovei

1. După individualizarea etnică a geto-dacilor în arealul marelui neam al tracilor, în perimetrul actualului municipiu Craiova urmele de locuire probate prin vestigii arheologice de civilizaţie geto-dacă sunt foarte numeroase și diverse, de la aşezări deschise nefortificate (Făcăi, Cernele etc.) până la aşezările întărite (zise dave), identificate la Cârligei-Bucovăţ, Izvor şi Gherceştii Vechi-Mlecăneşti. Una dintre aşezările fortificate a fost propusă spre identificare de istorici ca fiind Pelendava, probabil cea de la Cîrligei, în apropierea Pelendavei (Pelendovei) romane, localizată cu certitudine în curtea Seminarului Teologic de la Mofleni.

2. Epigrafic, numele Craiovei este legat de inscripţia pusă de boierii Craioveşti pe mormântul voievodului Vladislav al II-lea (1447–1456) de la mănăstirea Dealu, ca semn de recunoştinţă.

3. Craiova a devenit un centru de mare rezonanţă internaţională prin politica marelui domn Constantin Basarab Brâncoveanu, cel care a poruncit construirea a două mari clădiri, cele mai impresionante din toată Oltenia, comparabile cu cele de pe drumul cel mare spre Constantinopol sau spre Viena. Tot în timpul domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu, la iniţiativa şi ajutorul său, mănăstirea Hurezi din Vâlcea, prin arhimandritul Ioan, pe locul celui mai vechi târg al Craiovei, a construit un mare han între anii 1690 şi 1700, comparabil cu caravanserai-urile de pe drumul spre Constantinopol sau cu rathaus-urile oraşelor săseşti.

Informațiile au fost selectate din lucrarea „Orașul Craiova. Monografie” publicată anul acesta sub coordonarea universitarilor Dumitru și Cristina Otovescu. Lucrarea este disponibilă la librăria de lângă Biblioteca Județeană Aman din Craiova.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *