Stânga, într-o poziție puternică înaintea scrutinului parlamentar (Reuters)

Partidul Social Democrat a obținut 37,5% din voturi, potrivit exit-poll-ului.

Guvernul PSD al acestui stat membru al Uniunii Europene a demisionat anul trecut după proteste masive de stradă în urma unui incendiu ucigător într-un club de noapte, care a ridicat preocupările legate de corupție în administrația publică, amintește Reuters.

Un cabinet de tehnocrați este însărcinat până la alegerile parlamentare din noiembrie sau decembrie.

Aproximativ un sfert de milion de persoane într-o țară de 20 de milioane de locuitori au aspirat să devină primari și consilieri locali sau județeni.

Administrațiile locale controlează un buget de 67 miliarde de lei (16,84 miliarde dolari) în acest an, sau aproximativ o treime din veniturile bugetului general consolidat, precum și accesul la fondurile europene de dezvoltare, mai amintește Reuters.

Exit-poll-ul, realizat de CURS-Avangarde pentru postul privat de televiziune România TV, arată că Partidul Național Liberal (PNL) s-a plasat pe locul al doilea, cu 28% din voturi. Rezultatele oficiale la nivel național vor fi cunoscute abia luni.

Potrivit observatorilor, PSD, susținut în mod tradițional de românii mai săraci și în vârstă, a beneficiat de pe urma creșterilor salariale în sectorul public și reducerii TVA, introduse cu puțin timp înainte de a demisiona și intrate în vigoare în 2016, mai notează Reuters.

“Social democrații au confirmat că rămân în România principalul partid în ceea ce privește disciplina electorală”, a declarat Radu Magdin, un consultant politic.

“Victoria națională clară a stângii o plasează în poziția dominantă pentru cursa alegerilor parlamentare din toamnă”, a adăugat el.

La București, mai multe exit-poll-uri au arătat că Gabriela Firea (PSD) a câștigat primăria capitalei. De asemenea, partidul de stânga a câștigat cel puțin cinci sectoare din cele șase ale capitalei.

Nicușor Dan, liderul Uniunii Salvați Bucureștiul (USB) nou formate din organizații non-guvernamentale ce luptă pentru a păstra reperele istorice ale capitalei, s-a plasat al doilea, cu aproximativ 30%.

Zeci de candidați la alegerile de duminică sunt supuși investigațiilor pentru fapte de corupție și în timp ce ei aveau dreptul oficial de a candida în așteptarea verdictelor finale, decizia lor de a candida indică o acceptare reticentă dar largă a corupției în societatea românească, remarcă agenția Reuters. Mulți au negat în mod public fărădelegile.

Procurorii au primit laude din partea UE pentru combatarea corupției la nivel înalt, vizând parlamentari, miniștri, primari și pe alții.

Dar organizația non-guvernamentală Transparency International, care monitorizează progresele în lupta anticorupție, încă plasează România ca al treilea stat cel mai corupt din UE după Bulgaria și Italia, iar Bruxellesul încă menține sistemul de justiție al țării sub monitorizare specială. Un raport al UE în această lună menționează țara ca fiind unul din trei hot-spot-uri pentru cereri frauduloase privind fondurile UE, mai amintește Reuters.

AGERPRES