Sistemul de sănătate japonez. Din gândurile unui tânăr imigrant român ( IX )

Japonia alocă sănătății 10.9% din PIB. Toți rezidenții Japoniei au asigurare medicală. John Creighton Campbell, profesor emerit la Universitatea din Michigan, a spus că japonezii sunt cei mai sănătoși oameni de pe planetă. Japonia ocupă locul 2 în topul țărilor cu cea mai scăzută rată a mortalității infantile, iar speranța de viață a japonezilor în anul 2015 era de 83.84 ani. Această cifră însă nu este întrutotul reprezentativă. Pentru cineva care trăiește în Japonia, nu este neobișnuit să întâlnească oameni care încă lucrează la 80 de ani, sau oameni trecuți de 100 de ani. Speranța de viață este nereprezentativă în statistici din cauza numărului mare de japonezi care renunță singuri la speranța de viață. Sinuciderile în Japonia sunt o problemă socială cu care autoritățile se luptă de multă vreme. Relativ recent s-a înregistrat o scădere în rata sinuciderilor; o medie de 70 de japonezi s-au sinucis pe zi în anul 2014. Vom discuta motivele într-un articol viitor, pentru subiectul de astăzi este important de rețiunut că aceasta este principala cauză de deces a bărbaților japonezi între 20 și 44 de ani.

Motivele pentru care japonezii sunt așa de sănătoși sunt: sistemul de sănătate prin asistență universală și măsuri de sănătate publică; factori macro socio-economici cum ar fi economia puternică, stabilitate în muncă și șanse egale la educație; precum și aspecte culturale și societale legate de o alimentație sănătoasă și dietetică, o inegalitate socială mică, un comportament igienic, un mod de a interacționa cu alți oameni și legături sociale puternice (Marmot & Davey Smith, 1989).

Medicii în Japonia au o autoritate foarte mare. Aceștia au dreptul să refuze a trata un pacient, să nu răspundă la prea multe întrebări, să ascundă adevărul despre starea unui pacient etc. O femeie însărcinată, de pildă, primește o limită de greutate la care poate ajunge în timpul sarcinii, de regulă 10 kg peste greutatea inițială. De îndată ce această limită a fost depașită, femeia nu va mai putea naște în spital. Cezariana nu poate fi o alegere personală, ci doar recomandată de medic în cazuri rare când alte alternative nu există. Japonezii considera cezariana o intervenție chirurgicală care afectează permanent sănătatea mamei și se face vertical, nu orizontal cum se obișnuiește în restul lumii. Motivele sunt că accesul în abdomen este mai facil și mai rapid, se pierde mai puțin sânge și, de-a lungul anilor, greutatea stomacului nu se va lăsa pe pielea ce a fost tăiată. Pacienții cu tatuaje pot fi ușor refuzați în spitale. Pacienților cu cancer li se poate ascunde că au cancer, pentru a nu îi deprima, ceea ce ar putea afecta prognoza bolii, și pentru a nu pune medicul în postura de a pronunța o sentință la moarte. Spitalele și clinicile private au politici diferite față de cele de stat, descrise mai sus.

Japonia suferă însă de una dintre cele mai scăzute rate a fertilității din lume, cu 33% din populație peste 60 de ani. Rămâne de văzut dacă medicina japoneză va găsi un tratament pentru această maladie.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *