Simpozion internațional de Sociologie la Universitatea din Craiova

“Astăzi, la Craiova este un «pol» al sociologiei românești!”

Într-un timp dens, de numai o zi, în prezența reprezentanților autorității administrației publice locale, a doamnei primar, Lia Olguța Vasilescu, a conducerii Universității craiovene, prin persoana domnului rector, prof. univ. dr. Cezar Spânu, care în cuvântul de deschidere a lucrărilor simpozionului a făcut o scurtă prezentare a specializării sociologie, menționând principalele realizări publicistice, se poate aprecia că dezbaterea de idei și schimbul de opinii au constituit vectorii simpozionului. Reuniunea academică jubiliară a fost prefațată de prezentarea expoziției de carte sociologică, în cadrul căreia domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, moderatorul manifestării a spus: “Astăzi, la Craiova este un «pol» al sociologiei românești”, fiind în continuare prezentate o serie de alocuțiuni de către invitați de marcă ai simpozionului, printre care amintim: prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții din Academia Română, prof.univ.dr. Ilie Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, prof. univ. dr. Dorel Abraham, președintele CURS București, prof. univ. dr. Adrian Dinu-Rachieru, Universitatea “Tibiscus” din Timișoara, prof.univ.dr. Ștefan Buzărnescu, Universitatea de Vest din Timișoara, prof.univ. dr. em. Ljubiša Mitrovic, Universitatea din Niš, Serbia, prof.univ.dr.Vihren Bouzov, Universitatea “Sf. Cyril și Methodius” din Veliko Turnovo (Bulgaria), ca să amintim doar câteva nume care au onorat la superlativ momentele «cheie» ale simpozionului. A fost amplu și la un înalt nivel științific dezbătută tema intitulată: “Cercetarea și valorificarea patrimoniului sociologic național și internaţional”, când a avut loc și lansarea a 11 cărţi prestigioase, ai cărei autori sunt cadre didactice de la Universitatea din Craiova. Acestea constituie traduceri din clasici ai sociologiei mondiale, autori şi titluri cu mare rezonanţă în domeniul sociologiei, dintre care amintim: Ferdinand Tönnies: “Comunitate și societate”, Vilfredo Pareto: “Tratat de sociologie generală” (vol. I, II); William Thomas și Florian Znaniecki: “Tăranul polonez în Europa și America”, iar din perspectiva temei “Realizări și perspective ale cercetării sociologice românești”, prin Institutul Social «Oltenia» al Universității din Craiova au fost lansate 6 cărți despre: “Sociologi români de azi. Generații, instituții și personalități”, “Școala sociologică de la Craiova”, “Diaspora românească din Europa și America”, “Cercetări monografice asupra comunităților de imigranți români din Italia, Spania, Germania, Anglia, Belgia și SUA”.

“Sociologia făcută în Craiova este, și sper că va deveni tot mai mult, un «instrument» foarte important al dezvoltării întregii comunități”!

În cadrul lucrărilor în plen au fost prezentate o serie de teme de mare actualitate, dintre care am reținut pe cea intitulată: “Criza tranziției: noi provocări pentru sociologie”, a prof. univ. acad. dr. Cătălin Zamfir, președinte al Asociației Sociologilor din România, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, care a spus printre altele: “A gândi despre sociologia românească are o semnificație cu totul deosebită de alte domenii; dacă vorbim, de exemplu, despre fizica românească, are o semnificație foarte specifică. Fizica românească a fost făcută de români. Sociologia românească e mult mai mult decât atâta. Sociologia românească n-a fost făcută numai de români! Este știința făcută despre realitatea socială! Sociologia craioveană sau sociologia olteană, cum vreți s-o numim, este sociologia făcută în Craiova, de către….mai mult sau mai puțin craioveni, pentru că vin și necraioveni în Craiova, în primul rând, pentru că e sociologia despre realitatea socială de aici! Este o știință vitală pentru realitatea socială, nu numai românească, ci, și zonală. De aceea, impresia mea este că sociologia făcută în Craiova este, și sper că va deveni tot mai mult, un «instrument» foarte important al dezvoltării întregii comunități! Este o sociologie aplicativă și constructivă, pentru că realitatea noastră are tot mai mult nevoie de sociologie, chiar dacă factorul politic, încă nu a sesizat acest lucru, probabil că una dintre explicațiile crizei societății românești, aș zice, cu o anumită cutezanță, se explică și pentru că prea mult timp a ignorant sociologia, ca un «instrument» foarte important pe care ar fi trebuit să-l aibă și să-l utilizeze. Domnul profesor Otovescu m-a solicitat să spun doar câteva cuvinte despre sociologia românească! Situația actuală a sociologiei românești: impresia mea este că sociologia românească este într-un moment de schimbare! Eu vreau să-l felicit pe domnul profesor Dumitru Otovescu, unul dintre sociologii de «marcă» ai României, care a lansat programe extrem de importante și asistăm acum, în primul rând, la un program de reconsiderare și de publicare masivă, prin traducerile făcute, a istoriei sociologiei, de asemenea, prin programul dedicat migrației și aș adăuga, chiar contribuția sa entuziastă de construire a unei noi instituții! Aici, în Craiova, profesorul Otovescu a reușit să construiască un sistem universitar de sociologie și de asistență socială care s-a dovedit a fi durabil, nu numai ca prestigiu universitar, dar, durabil și ca «producție» științifică impresionantă, pentru care meritați felicitări, iar pe măsura posibilităților, cu ajutorul colegilor din București, în măsura în care vom fi solicitați, vă vom acorda tot sprijinul”!

“Merită o distincție acordată profesorului Otovescu, pentru că a regăsit drumul afirmării sociologiei”!

În dezbaterea temei: “Programul sociologiei academice în lumina imperativului gustian al științei și pedagogiei națiunii”, domnul prof.univ.dr. Ilie Bădescu, vicepreședinte al Asociației Sociologilor din România, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române a spus: “Tema de azi este foarte importantă! Doresc, mai degrabă, să răspund provocării distinsului nostru coleg, profesor Adrian Dinu-Rachieru, care vorbea despre tema «deznaționalizării» sociologiei, care este, nu numai provocatoare, pentru că, după părerea mea, ea ascunde un «nucleu», o realitate alarmantă, iar eu, când am vrut să vorbesc despre…să reamintesc paradigma gustiană a sociologiei ca «știință și pedagogie a națiunii», am dorit să argumentez o idee, și anume, vitalitatea acestei paradigme, valabilitatea ei, indiferent de faptul că astăzi trecem printr-un proces exact pe dos, față de cel menționat de către Dimitrie Gusti, și anume, un proces de relativă deznaționalizare. Recunoaștem legitimitatea vârstei în sociologie! Merită o distincție acordată profesorului Otovescu, pentru că a regăsit drumul afirmării sociologiei! Doamna Lia Olguța Vasilescu este cel mai bun cunoscător al lui Vilfredo Pareto, cel care se «intersecta» cu Pappini, Mosca și Corrado Gini. În Italia s-a petrecut cea mai semnificativă experiență spirituală. Traducerea lui Pareto exprimă o vocație ascetică! Pareto și-a asumat problema elitelor: apariția, afirmarea și criza elitelor! Domnul Profesor Otovescu și-a asumat misiunea de a aduce în actualitate opere «de vârf» ale sociologiei mondiale. Școala Sociologică de la Craiova a realizat o analiză a dramei migrantului. Thomas și Znaniecki, cei care realizează o analiză asupra dramei familiei migranților polonezi, prin dezagregarea legăturilor dintre mamă și copii, fiind «tăiată» legătura organică dintre mamă și prunc. În scurta, dar consistenta sa intervenție, doamna Lia Olguța Vasilescu, primarul Municipiului Craiova, care a tradus «Tratatul de Sociologie generală», de Vilfredo Pareto, a apreciat că domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu este cel mai mare sociolog român în activitate. Domnia sa a mărturisit că s-a apropiat de Vilfredo Pareto, cel care spune că în istorie nu s-a întâmplat nimic, iar în viața reală, mereu vom avea tipul speculantului, mai ales dacă ne concentrăm 20% asupra problemelor și vom avea 80% concluzii.

“Un moment aniversar, cum este cel de astăzi, constituie un prilej de a ne bucura de o serie de rezultate prestigioase”!

Doamna prof.univ. dr. Elena Zamfir, de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române a prezentat tema: “Rolul serviciilor de asistență socială în pachetul integrat de combatere a sărăciei”, adresând, totodată, sincere felicitări pentru Universitatea din Craiova și pentru domnul profesor, Dumitru Otovescu, apreciind că: “Un moment aniversar, cum este cel de astăzi, constituie un prilej de a ne bucura de o serie de rezultate prestigioase. Beneficiile, nu știm niciodată dacă sunt focalizate pe nevoi reale. Asistența socială este expresia unității unor forme de suport social. Subdezvoltarea activității de asistență socială este cauza eșecului eforturilor de a ieși din sărăcie. Să eliminăm «cultura sărăciei», care este o «cultură» a unei neputințe învățate! Domnul prof.univ.dr. Adrian Dinu-Rachieru, prorector Universitatea “Tibiscus” din Timișoara a dezbătut tema: “Deznaționalizarea sociologiei?” și a spus: “Conștiința identitară este grav erodată în zilele noastre! De aceea, putem vorbi de o «deznaționalizare a sociologiei», iar noi, azi, dovedim că suntem un grup coeziv! Prea mult avem de-a face cu elite false și prădătoare! Apreciez așa-numitul entuziasm oltenesc, chiar și spiritul «cobilițar» oltenesc! Sociologia nu poate asigura doctrina paradigmei unice, de aceea, să consolidăm relevanța științifică a sociologiei. Pare, de multe ori, că socialul a dispărut ca subiect al construcției sociale, iar în multe cazuri, «tăvălugul» globalizării ne dă frisoane, pentru a constata că transnaționalizarea penetrează biotopul național! Unii preferă să gândească global și să acționeze local! Nu putem să ne despărțim de național. Avem șansa de a ne apăra identitatea națională”, a precizat distinsul invitat! Echipa de cercetători sârbi, alcătuită din prof.univ.dr. emerit Ljubiša Mitriovici și prof.univ.dr.Zoran Aracki Universitatea din Niš (Serbia) a prezentat tema: “Rolul și importanța acțiunii la cercetarea participativă în sociologia contemporană. Recunoașterea identității sociologiei”, apreciind că: “La noi, sociologia se detașează de neorealism, globalism și regionalism și putem spune că realizăm o îmbinare între sociologia empirică și sociologia științifică”! Domnul prof. univ. dr. Ștefan Buzărnescu, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara a expus tema: “Multiculturalitatea – un experiment social eșuat?” și a apreciat că trebuie “Să facem distincția între interculturalitate și multiculturalitate. Colonizarea a fost o formă de multiculturalitate. Multiculturalitatea pornește de la recunoașterea diferențelor, dar, pe care le interpretează eronat! Multiculturalitatea accentuează diferențele, pe când interculturalitatea este o formă de respectare a diferențelor în unitatea lor. Brandul de țară al României este interculturalitatea, nu multiculturalitatea!”, a încheiat vorbitorul! Așa cum a arătat în intervenția sa, domnul conf. univ. dr. Ioan Pășcuță, directorul Departamentului de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, menirea sociologiei este de a surprinde esența realității sociale, iar domnul Cezar Ivănescu, fost rector în perioada în care s-a înființat sociologia la Craiova, 1990-1994, a apreciat realizările obținute în acest domeniu în Cetatea Băniei. Domnul prof. univ. dr. Dorel Abraham, Președinte CURS București a apreciat activitatea profesorului Dumitru Otovescu, cel care îmbină cercetarea academică și cercetarea empirică și contribuie permanent la consolidarea relațiilor dintre sociologi.

“Avem nevoie, uneori, să trăim experiența unei vieți netrăite”!

Într-un cadru festiv, colegii de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane de la Universitatea din Oradea au acordat domnului prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, diploma de excelență pentru implicarea asumată şi responsabilă a reconstrucţiei Sociologiei în România post-comunistă, pentru iniţierea şi consolidarea unui colectiv de specialişti care au contribuit la acreditarea programelor de licenţă, masterat şi a Şcolii Doctorale de Sociologie. De asemenea, colegii de la Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu au acordat Diplomă de excelenţă domnului Dumitru Otovescu şi colectivului de sociologi de la Facultatea de Ştiinţe Sociale din Craiova, pentru activitatea de formare şi dezvoltare a generaţiilor de sociologi de la Craiova. Domnul conf.univ.dr.Ionuț-Virgil Șerban, decanul Facultății de Științe Sociale a Universității din Craiova a anunțat că în cadrul consiliului s-a propus acordarea titlului de profesor emerit domnului prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, cel care avea să declare în acele momente, cu o emoție firească: “Trăim într-o epocă în care mai mult se desființează, decât se înființează! Școala de Sociologie craioveană a fost sprijinită de Catedra de Sociologie a Universității București! Sociologia este un «segment» al Facultății de Științe Sociale. Avem nevoie, uneori, să trăim experiența unei vieți netrăite”, domnia sa exprimând, în acest fel, satisfacția pentru reușita acestei manifestări științifice de înalt nivel academic, un simpozion ce a reunit super-elita sociologiei românești actuale!

În partea finală a Simpozionului internațional de la Craiova au fost prezentate comunicări științifice pe secțiuni, în care au fost analizate o serie de aspecte care se referă la societatea românească și la răspunsurile sociologiei academice, prin abordarea unor teme de mare interes naţional şi internaţional privitoare la: “Noile tehnologii de informare şi comunicare și protestele din România”, “Violența domestică în România”, “Perspectiva juridică a dreptului la viață, ca fundament al drepturilor omului”, “Rolul și importanța comunicării în mediul diplomatic”, “Calitate, eficiență, valori și competitivitate în educație – abordare și practică socio-pedagogică”, “Criza educației și idealul educaţional”, “Problematica și modul de tratare în managementul educaţional”, “Rolul rețelelor de migrație în direcționarea fluxurilor de emigrație”. La aceste aspecte amintite, mai putem adăuga preocuparea unor referenţi mai tineri de a analiza şi unele teme de o stringentă actualitate, printre acestea numărându-se cele privitoare la: “O analiză asupra comportamentului electoral în România după anul 2000”, “Reprezentarea femeilor în parlamentele naționale. Exemple europene de bună practică”, “Răspunsurile sociologiei academice la provocările conflictului muncă-familie”, “Conceptul de reziliență în sociologie”, “Principalele problemele sociale ale societății românești”, “Concepții sociologice despre elite și elitism”, iar la secţiunea: “Migrația tinerilor români pentru studii în străinătate și comunicarea inter-educațională”, am reţinut unele teme care concentrează şi orientează preocupările de viitor, acestea referindu-se la: “Principalele soluții de reducere a fluxurilor actuale de imigranți în țările dezvoltate ale Uniunii Europene”, “Efectele psiho-sociale ale violului asupra victimei”, “Efectele migrației asupra identității naționale a românilor”, “Principii și metodologii moderne ale restaurării patrimoniului mobil religios în societatea românească actuală”.

 

Articol realizat de prof. drd. Vasile Gogonea