Sfântă Liturghie Arhierească la resfinţirea Bisericii din Parohia Jupâneşti, filia Pârâu-Boia, comuna Jupâneşti, Gorj

În Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, (Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-  38 şi 9,1 (Luarea Crucii şi urmarea Lui Hristos), din 16 septembrie 2018, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu  Preacucernicul  Părinte Protoiereu, Pr. Iulian Mărgineanu, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi slujba de resfinţire la Bisericii cu Hramul «Sf. Ier. Nicolae» din Parohia Jupâneşti, filia Pârâu-Boia, comuna Jupâneşti, judeţul Gorj.

“Bunul Dumnezeu să păzească în pace sfânt lăcaşul acesta, construit pentru Slava Lui şi pentru mântuirea noastră”

Dând citire actului de resfinţire a sfântului lăcaş, Preacucernicul Părinte Protoiereu, Iulian Mărgineanu a precizat: “Emoţiile ne copleşesc, gândindu-ne la cei care au ridicat acest loc de închinăciune care a dăinuit de-a lungul timpului şi care prin strădania celor de faţă a căpătat «haină» nouă, ca toţi cei care se roagă, să primească cele dorite, după rugăciunile lor”! Apoi, s-a amintit că Biserica a fost construită la 1740, ca schit al Mănăstirii Bistriţa, până la 1864, o adevărată «oază» de trăire duhovnicească pentru oamenii acelor vremi, iar de atunci a devenit biserică de parohie. Cu acest prilej, diaconul Emilian Păunescu a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Motorgi, Dolj, iar Preotul Paroh Iulian Miloşescu a fost hirotesit sachelar şi a spus: “Avem o biserică frumoasă, avem condiţii de slujire şi o nouă pictură! Această sfântă biserică a fost construită acum 280 de ani, de către un anume Viscopoleanu, din Viscopole, Serbia, care a găsit aici un refugiu de teama turcilor, iar vatra satului, nu se afla aşa cum o vedem acum, ci, gospodăriile erau împrăştiate prin pădure. Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să păzească în pace sfânt lăcaşul acesta, construit pentru Slava Lui şi pentru mântuirea noastră!”. Pentru ajutorul acordat înfrumuseţării bisericii, au fost acordate gramate chiriarhale de mulţumire din partea Mitropoliei Olteniei, Precucernicului Părinte Aurelian Andronie, d-lui primar Petre Guşiţă şi d-lui Dumitru Glodeanu Cimpoieru. În cuvântul său de mulţumire, d-l primar Petre Guşiţă a spus: “Sunt profund emoţionat, dar şi fericit, pentru că astăzi se află cu noi ÎPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu soborul de părinţi, care au făcut să ne putem bucura întrutotul de acest eveniment, să împărtăşim bucuria cu toţi cei dragi care sunt cu noi, chiar dacă se odihnesc în morminte, pentru că, mai ales pe aceştia, trebuie să-i sărbătorim astăzi!”.

“Biserica este «laboratorul» sfinţeniei, locul unde aşteptăm ca Lumina Lui Dumnezeu să strălucească în sufletele noastre”

La finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a vorbit în cuvinte pline de învăţătură despre rolul bisericii, care nu poate să lipsească din viaţa noastră, întrucât,  “Din biserică se revarsă peste noi, în fiecare Duminică şi sărbătoare, Harul Duhului Sfânt, mai mult decât lumina, mai mult decât căldura, mai mult decât aerul. Că toate acestea sunt creaţii ale Lui Dumnezeu, pentru că Harul Duhului Sfânt este necreat şi veşnic, iar, când ne împărtăşim din această energie dumnezeiască, ne înfrumuseţăm sufletele, ne îndumnezeim şi ne pregătim ca să fim vrednici a intra în Împărţia Cerurilor. Biserica este, nu numai «mamă» a noastră, dar, este şi locul sfinţeniei, «laboratorul» sfinţeniei, locul unde ne pregătim sufletele, ne curăţim cugetele şi aşteptăm ca Lumina Lui Dumnezeu să strălucească în sufletele noastre”, a subliniat Arhiereul nostru.     

“Numai cel care va da viaţa sa Lui Dumnezeu, acela o va câştiga”

Din Evanghelia Duminicii după Înălţarea Sfintei Cruci, Chiriarhul bisericilor şi al mănăstirilor din Oltenia a tâlcuit cu adâncă profunzime faptul că Sfânta Cruce ne-a fost dată ca noi să ne eliberăm de cel rău, pentru că din Sfânta Cruce iese o putere dumnezeiască ce-l pune pe fugă pe vrăjmaşul diavol, îndepărtează răul, îndepărtează boala şi suferinţa. “Pentru aceasta, Mântuitorul Hristos, în Evanghelia de atăzi, ne spune: «Oricine voieşte să vină după mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze mie»! Deci, este vorba despre fiecare în parte, despre fiecare dintre noi, care vrea să meargă după Mântuitorul Iisus Hristos, să se curăţească de păcate şi apoi să treacă din viaţa aceasta în viaţa veşnică…Fiind cuprinşi într-un Plan Dumnezeiesc, nu venim la întâmplare, pentru că nu este vorba despre un hazard în lumea aceasta. Lumea nu este rodul unei întâmplări, ci este lucrarea înţelepciunii Lui Dumnezeu! Numai în felul acesta, putem să ne dăm seama, câtă armonie şi frumuseţe există în jurul nostru. Toate acestea sunt lucrarea Milostivului Dumnezeu, a Creatorului nostru. Ele nu vin dintr-o întâmplare, pentru că întâmplarea n-are nici o raţiune! Întâmplarea se produce fără a exista o logică şi ea nu este altceva decât o «lucrare» a Lui Dumnezeu. Nimic nu este întâmplător în lumea aceasta! Totul este după rânduiala Lui Dumnezeu! Avem impresia că multe lucruri «se întâmplă» în viaţa noastră, ca şi când le-am primi de undeva, fără să aibă o raţiune. Dar, cum Dumnezeu toate le ştie, cum toate le rânduieşte pentru binele nostru, le săvârşeşte ca noi să învăţăm din lumea aceasta, chiar şi din suferinţe, din greutăţi, pentru că şi ele sunt aducătoare de înţelepciune, sunt «învăţătoare» pentru binele nostrum”, a precizat cu elocinţă Mitropolitul Olteniei, după care a mai adăugat că: “Omul care nu mai are grijă de sufletul său, acela se înrobeşte de lucruri materiale, şi în loc să stăpânească pământul, devine robit de pământ! Omul păcătos îşi «aglomerează» în sufletul său mai multă greutate, iar, un astfel de om, nu-şi poate câştiga sufletul său, nu poate să ridice la rugăciune viaţa sa. Numai cel care va da viaţa sa Lui Dumnezeu, acela o va câştiga! Dacă avem «comoara» noatră la Dumnezeu, acolo este şi sufletul nostru, acolo este viaţa noastră! Numai astfel, ne eliberăm de ceea ce este greu şi apăsător, depărtăm greutăţile lucrurilor pământeşti, ispitele diavolului, care ne depărtează de Dumnezeu”, a menţionat Arhieria Sa.

“Sfânta Cruce e mai puternică decât îndârjirea diavolului împotriva noastră”

În încheierea cuvântului de învăţătură, Mitropolitul Eparhiei Olteniei a menţionat  că Sfânta Cruce ne ajută ca să ne sfinţim! “Pavăza noastră înaintea ispitelor diavolului este Sfânta Cruce, care e mai puternică decât îndârjirea diavolului împotriva noastră! Câştigăm viaţa cea veşnică, numai dacă ne punem nădejdea în Dumnezeu! Cei care îşi pun nădejdea în Dumnezeu, vor lua în serios crucea lor, pentru că tot ceea ce ne dă Dumnezeu este cu binecuvântare! Când eşti în suferinţă, să nu cârteşti, când eşti la necazuri, să nu te împuţinezi în credinţă, când eşti mai puţin bogat decât alţii, să nu râvneşti, pentru că Dumnezeu îţi va da din ceea ce alţii nu au! Cel bogat se copleşeşte de bogăţie şi uită de sufletul său, iar, atunci când îi va cere Dumnezeu să vină la judecată, va cere sufletul său, iar cele agonisite pe pământ, cui vor rămâne? Deci, să ne agonisim comoară în cer, cum ne spune Mântuitorul Hristos, unde nici molia nu o roade, nici furii nu o fură, pentru că e o bogăţie care e legată de Împărăţia Lui Dumnezeu şi se dă numai celor vrednici! Crucea pe care au avut-o cei dinaintea noastră a fost pusă între prăpastia din lumea aceasta şi lumea cea veşnică, aşa cum este şi crucea noastră, pentru că faptele bune au darul să ne îmbogăţească de frumuseţea cea veşnică a Împărăţiei Cerurilor! Cei care au dorit crucea altora, aceia s-au prăbuşit în focul cel veşnic! Iată, noi am sfinţit, astăzi, biserica aceasta, care a fost mai întâi «vatră» de viaţă călugărească şi apoi de viaţă parohială, unde venim ca să primim Harul dumnezeiesc, această energie, această sfinţenie care vine de la Dumnezeu, pentru că numai El este milostiv şi îndelung răbdător pentru viaţa noastră. Fie ca Bunul Dumnezeu să răsplătească celor care s-au ostenit pentru înfrumuseţarea bisericii, să le dăruiască însutit şi înmiit, iar, dumneavoastră, celor care aţi venit la biserică, să vă ajute Dumnezeu să înţelegeţi care este scopul existenţei noastre, pentru că noi nu am fost făcuţi ca să adunăm bogăţii mai multe pe pământ, ci, să devenim copii ai Lui Dumnezeu, copii ascultători ai Împărăţiei Cerurilor, pe care Mântuitorul Hristos, întotdeauna, îi îmbogăţeşte cu darurile Sale, în vecii vecilor, Amin”!

                                                                                         Prof. Vasile GOGONEA

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *