Sfântă Liturghie Arhierească la resfinţirea Bisericii din Parohia Frăteşti, filia Suseni, Runcu, Gorj

La început de an bisericesc, în Duminica a 14-a după Rusalii, 2 septembrie 2018, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu  Preacucernicul  Părinte Protopop, Pr. Marian Mărăcine, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi slujba de resfinţire a Bisericii cu Hramul «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» din Parohia Frăteşti, filia Suseni, comuna Runcu, Protopopiatul Tg. Jiu Nord, judeţul Gorj. La slujbă a participat şi d-l Jurist, Ciprian Adrian Florescu, Prefectul Judeţului Gorj.

Dând citire actului de resfinţire a sfântului lăcaş, Preacucernicul Părinte Protoiereu, Marian Mărăcine a mulţumit pentru sprijinul din partea administraţiei locale pentru înfrumuseţarea bisericii, sub îndrumarea Preotului Paroh, Andrei Huidu, cel care a primit rangul bisericesc de iconom şi care a declarat: “Un astfel de eveniment se întâmplă o dată sau de două ori într-o generaţie. O astfel de slujbă a mai avut loc în biserica noastră în urmă cu 40 de ani. Astăzi, se bucură împreună cu noi, moşii şi strămoşii noştri, cei care au ridicat această biserică, deoarece legătura dintre cei vii şi cei morţi este neînttreruptă. Biserica este frumoasă prin slujbele care se săvârşesc în ea, dar şi prin arhitectura ei, care nu seamănă cu a nici unei alte instituţii”.

Să precizăm că biserica a fost construită între anii 1863-1864, în vremea Sf. Ier. Calinic, iar pentru această resfinţire a fost realizată o minunată pictură în frescă de către d-l Peter Theo Toader. Ipodiaconul Silviu Prejbeanu a fost hirotonit diacon şi au primit gramate chiriarhale de mulţumire din partea Mitropoliei Olteniei următorii: Adi Câmpeanu, primar, Contoloru Dumitru, Măruţă Toma, Călinoiu Ion şi Măruţă Ion.

 “Sfinţirea bisericii face ca să se sfinţească şi sufletele noastre”

La finalul slujbei euharistice, Mitropolitul Olteniei a spus: “Sfinţirea bisericii dumneavoastră este un moment de aleasă bucurie pentru noi toţi, întrucât, la un asemenea eveniment participăm cu toată «suflarea noastră», cu tot ceea ce avem noi, având în vedere că Dumnezeu face ca să se sfinţească şi sufletele noastre. În primul rând, această sfinţire se referă la «Casa Lui Dumnezeu», Aici venim să ne rugăm la zile de sărbătoare, la Sfânta Liturghie, ca Dumnezeu Cel Bun şi iubitor de oameni să ne dăruiască Harul Său cel bogat, atât de necesar pentru lumea aceasta, cât şi pentru viaţa  cea veşnică. Biserica dumneavoastră este zidită în timpul Sfântului Ierarh Calinic, 1863-1864, iar odată cu biserica dumneavoastră s-a zidit şi Mănăstirea Frăsinei, deci, şi acesta este un loc iubit de către Sf. Calinic, iar acest fapt nu este ceva simplu, întrucât, acolo unde calcă sfinţii, călcăm şi noi astăzi, deci, în mod sigur că Sf. Calinic îşi aduce aminte de această biserică, în mijlocirile sale către milostivul Dumnezeu! Sfinţii ne poartă de grijă întotdeauna, sunt în preajma noastră, mai ales atunci când lucrăm cu insistenţă ca să ajungă rugăciunea noastră la Tronul milostivului Dumnezeu. Din când în când, biserica noastră se reînnoieşte prin credincioşii care o înconjoară cu dragoste şi bucurie. Biserica este «Mama» noastră, iar noi suntem «copiii» ei, «vlăstare» ieşite din tulpina înaintaşilor noştri. Este o roadă bogată sfinţirea bisericii! Acest lucru se petrece din generaţie în generaţie, pentru că o asemenea înnoire a bisericii presupune multă nevoinţă şi osteneală” a subliniat Chiriarhul bisericilor din Oltenia.

“Suntem prezenţi şi părtaşi la această «nuntă» a Împăratului cerurilor, pe care o face Fiului Său”

Din Evanghelia Duminicii a 14-a după Rusalii, Mitropolitul Olteniei a tâlcuit marea învăţătură pentru credincioşi, de a şti că de fiecare dată când venim la biserică, suntem chemaţi la un «ospăţ» ceresc, pentru că în biserică, nu numai că ne rugăm Lui  Dumnezeu, dar, aici se săvârşeşte jertfa «cea fără de sânge», a Trupului şi sângelui Mântuitorului Iisus Hristos. “Iată, prin urmare, că suntem prezenţi şi părtaşi la această «nuntă» a Împăratului cerurilor, pe care o face Fiului Său, dar bucatele care se pun la masă, nu sunt cele pământeşti, ci, sunt cele cereşti! Aici nu este vorba despre o mâncare trecătoare, care se înghite şi apoi se scoate afară, ci, e vorba despre o hrană cerească, pentru că spunem: «Hrană a dat Domnul, celor ce se tem de dânsul», iar în Rugăciunea Domnească spunem: «Pâinea noastră cea de toate zilele…». Deci, această pâine cerească se oferă credincioşilor, prin milostivirea Lui Dumnezeu. Această hrană, cum ne spune Mântuitorul, este pentru viaţa veşnică, iar, aceia care o vor mânca, nu vor flămânzi şi nici nu vor înseta niciodată! Evanghelia spune că Împăratul, vrând să facă nuntă Fiului Său, a chemat invitaţi, dar, aceştia au refuzat, pur şi simplu sau au ignorant, nici n-au vrut să asculte chemarea Împăratului. Sfântul Evanghelist ne prezintă, nu o nuntă a unui om oarecare, ci, este vorba despre Împăratul! Prin această subliniere, ni se atrage atenţia că Împăratul cheamă, atunci când toate sunt pregătite, iar onoarea de a fi la nunta fiului său este un prestigiu! Simţi că eşti chemat de cineva deosebit, Împăratul! Mulţi, nu au răspuns la această chemare, pentru că erau preocupaţi, aveau de lucru pe acasă, fără să dea un răspuns la invitaţie! E vorba despre lucrătorii pământului şi comercianţii, care au refuzat să vină la nuntă. Erau oameni care batjocoresc pe slujitorii Lui Dumnezeu. De fapt, Împăratul Ceresc a trimis pe Fiul Său ca lumea să nu piară, ci, să aibă viaţă veşnică! Nu a fost o simplă venire în lume a Fiului Lui Dumnezeu, ci, făcându-se om, asemenea nouă, El a luat asupra Sa durerea noastră, iar, toate acestea le-a răstignit, a spălat păcatele noastre cu sângele Său! Astfel, suntem izbăviţi de stricăciunea morţii, mai mult, suntem înviaţi, deci, suntem ridicaţi din ţărână, ca să moştenim Împărăţia cerului”, a menţionat Mitropolitul Olteniei!

“Să nu uităm cuvintele, că Dumnezeu, «pe cei răi, cu rău îi va pierde!»”

În încheierea cuvântului de învăţătură, Mitropolitul eparhiei noastre a spus că atunci când venim la biserică, Dumnezeu ne cheamă la rugăciune, la slujbă, aici ne mângâie! “Dumnezeu ne mângâie prin Cuvântul Său, ne sfinţeşte gura, buzele, sufletul nostru, graiul nostru, cel care vine dinlăuntrul nostru. Graiul este asociat cu mintea, cu inima, cu simţirea noastră! Iertarea păcatelor vine din faptul că venim la biserică şi ne rugăm Lui Dumnezeu! Cel care nu vine la biserică, i se scurge viaţa în zadar, cel care nu vine la biserică şi lucrează acasă, nu are viaţă în el! Boala, când vine în om, ne arată că este păcătos şi nu poartă grijă de sufletul şi nici de trupul său! Cuvântul Mântuitorului, după ce a ars cetatea unde locuiau cei nerecunoscători şi indiferenţi, pe acei netrebnici, i-a ars cu foc! Păcatul atrage după sine moartea! Pentru că spune Domnul, că «pe cei răi, cu rău îi va pierde!». Învăţătura pildei de astăzi, să o punem negreşit, la inimă! Dacă n-o punem la inimă, nu vom aprecia că Dumnezeu este milostiv şi iubitor de oameni! Este milostiv, pentru că ne primeşte aşa cum suntem de păcătoşi! Când înjurăm şi facem fapte rele, să ştim că vom fi traşi la răspundere, pentru că Dumnezeu, «pe cei răi, cu rău îi va pierde!». Când vorbim despre Sfânta Treime, să o vedem în viaţa noastră, în faptele noastre, în rugăciunile noastre, în cinstirea bisericii! Rugăm pe Bunul Dumnezeu să răsplătească tuturor celor care au contribuit la lucrarea sfântă de înfrumuseţare a bisericii, să le dăruiască însutit şi înmiit, iar în locul celor pământeşti, cele cereşti! Rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne binecuvinteze pe toţi, să ne sfinţească şi să nu uităm cuvintele, că Dumnezeu, «pe cei răi, cu rău îi va pierde!», Amin”! 

Prof. Vasile GOGONEA

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *