Sărbătoare academică la Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu

În cadrul unui program plin de cototații prilejuite de împlinirea celor 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu a organizat o veritabilă sărbătoare academică, pentru a evidenția semnificația deosebită a întemeierii statului român modern sub conducerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, precum și rolul acestuia în procesul de realizare a unor mari reforme instituționale, pentru ca în partea a doua a manifestării, să fie acordat titlul de «Doctor Honoris Causa» Domnului Bogdan-Gheorghe-Ilie Cuza, doctor în științe economice, descendent al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Cu acest prilej, domnul prof. univ. dr. Toader Nicoară, de la Universitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca s-a prezentat în fața auditoriului cu tema: «România modernă-un proiect reușit de țară», în care s-a referit la faptul că trecutul nostru ne oferă adevărate proiecte de viață, iar Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe linia unui destin glorios și tragic, în cei șapte ani de domnie a știut să înfrunte marile imperii de la fruntariile țării, făcând ca Principatele Unite să devină o barieră în calea expansiunii Rusiei țariste, astfel încât România, o veritabilă «Belgie a Orientului», așa cum era considerată în «concertul european» al vremii, să-și câștige individualitatea de țară civilizată, deschizându-se în acest fel, calea instaurării unei monarhii constituționale.

Alexandru Ioan Cuza a realizat o domnie “mai bogată în fapte decât toate domniile de până atunci”

Plin de savoare, dar sobru prin metaforele sale acroșante, d-l prof. dr. Gheorghe Gorun,  apreciind că se adresează unei asistențe de o valoare cu totul specială, a făcut dese referiri la personalitatea Domnitorului Unirii, deoarece “Alexandru Ioan Întâiul a preocupat mai toate curentele istorice, de la Dimitrie Bolintineanu, la Al. D Xenopol, Nicolae Iorga și Constantin Giurescu, dar, pentru că un istoric trăiește într-o anumită epocă și scrie despre evenimente anterioare, el trebuie să se transpună cu toată ființa sa în epoca despre care vorbește”, pentru a realiza o operă științifică, a precizat domnia sa! Arătând că  Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitor la numai 39 de ani, că a realizat o domnie scurtă, dar bogată în fapte, “mai bogată în fapte decât toate domniile de până atunci, fiindcă cea mai glorioasă pagină va fi cea a lui Alexandru Ioan Cuza”, în acest fel, domnul profesor a subliniat faptul că Domnitorul Unirii este «depozitarul unui tezaur sacru care este Unirea», întemeietorul instituțiilor fundamentale ale statului român, iar în acest fel, se poate spune că Domnitorul Cuza “și-a îndeplinit în totalitate testamentul de Domnitor al Unirii”, și al poporului său! În încheierea intervenției sale, d-l prof. Gh Gorun, exprimând o idee strict personală, a precizat că în ultimă instanță, “Cuza și-a dorit el însuși să fie detronat cu forța, pentru că numai în acest fel, va fi perpetuată imaginea sa în memoria posterității”(sic ??).

“24 Ianuarie 1859 este unul dintre momentele care ne-au marcat definitiv ființa națională”

A fost reținut ca un moment de referință și cuvântul domnului avocat, Iulian Nedelcu, profesor de Drept Administrativ la Facultatea de Drept din Craiova, care a subliniat că Domnitorul Unirii a consacrat două drepturi fundamentale, care pot fi considerate de o mare actualitate în societatea românească de azi, dreptul de a promulga legi și dreptul de a grația, arătând că Alexandru Ioan Cuza, împreună cu Napoleon al III-lea a făcut parte din organizația «L’Athénée Royal pour l’étranger», ceea ce a marcat o amiciție între cei doi conducători politici ai secolului al XIX-lea. În încheierea primei părți, a fost prezentat un moment poetic de o mare sensibilitate dedicat Unirii Principatelor și Domnitorului Unirii, având ca protagoniști două studente și pe d-l prof univ. dr. Lucian Medar. Partea a doua a manifestării desfășurate la Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, în Campusul Studențesc «Debarcader», a început prin intervenția domnului prof. univ. dr. Adrian Gorun, Președintele Senatului Universității, care a prefațat printr-un interesant «Laudatio» dedicat domnului Cuza Bogdan-Gheorghe-Ilie, festivitatea de acordare a titlul de «Doctor Honoris Causa» al Universității Târgu-jiene. În cuvântul său de o mare amplitudine academică, Președintele Adrian Gorun a început prin a sublinia că în mod firesc, stă în demnitatea unui neam care și-a croit identitatea de-a lungul istoriei, întemeindu-și existența pe repere axiologice inepuizabile, să-și cinstească făuritorii, readucând în memorie momente înălțătoare, trăite și (re)trăite la intensitate maximă, iar astfel de momente au devenit repere prin care trecutul se îngemănează cu viitorul, dând sens prezentului în care cu toții ne ctitorim năzuințe și aspirăm spre idealuri majore. De aceea, 24 Ianuarie 1859 este “unul dintre momentele care ne-au marcat definitiv ființa națională, Unirea celor două principate, Moldova și Țara Românească, reprezentând nu doar un eveniment politic care deschide calea modernizării Statului național, ci și  rezultatul stării de spirit ce a generat conștiința de sine a românilor în noul spațiu geopolitic. E o stare de spirit conturată într-un timp îndelungat, prin munca asiduă a elitelor politice și intelectuale, cărturari și veritabili dascăli ai neamului, depozitari ai valorilor patriotismului luminat, pentru care dragostea și atașamentul față de țară s-au tradus în fapte și repere de viață. Procesul făuririi României moderne ar fi rămas în faza dezideratelor, dacă elitele noastre nu ar fi contribuit substanțial la transformări sociale și economice de mare anvergură, dacă nu ar fi militat pentru impunerea unor mutații la nivelul diverselor categorii sociale: boieri, negustori, meșteșugari, chiar țărani, mutații concretizate în conștientizarea nevoii de modernizare și înțelegere a stării de înapoiere prin raportare la alte națiuni” a apreciat vorbitorul, considerănd că în majoritatea lor, cărturarii epocii au fost cei dintâi care «prin luminile științei lor, au sesizat sensurile adânci ale noilor mutații, au coborât din cercul unor preocupări de strictă specialitate, punându-și cunoștințele în slujba aspirațiilor majore ale societății», cum spun istoricii Apostol Stan și Mircea Iosa, deoarece spiritul marilor cărturari – umaniști, iluminiști, paşoptişti, romantici – ne-a pecetluit firea, întărindu-ne predestinarea şi făcându-ne demni și liberi în faţa oricărei «viclenii» a istoriei care a atentat sau atentează la puterea morală a conştiinţei naţionale! Prin cuvinte pline de conotații filosofice și morale, d-l Adrian Gorun a reamintit discursurile rostite de către Mihail Kogălniceanu, în momentele încoronării Domnitorului: “După 154 de ani de dureri, de umiliri şi de degradare
naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfințit prin capitulațiile sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare s-a înălțat însăşi naționalitatea română… Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara dorește: la legi noi, oameni noi. O, Doamne! Mare şi frumoasă îți este misiunea. Constituţia din 7(19) august ne însemnează o epocă nouă şi Măria Ta ești chemat s-o deschizi!”, subliniind-se miracolul prin care acele reforme înfăptuite cu mari eforturi, au pus bazele statului nostru modern.

“Prilejul de a avea lângă noi pe strănepotul marelui domnitor, prințul Bogdan-Gheorghe-Ilie Cuza”

Arătând că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut istorie în vremea sa, mai ales că Mihail Kogălniceanu i-a prescris istoria ce urma să o înfăptuiască, apelând la îndemnuri ce ar putea articula şi azi orice cod de conduită morală a celor ajunși să conducă destinele unui neam, domnul Adrian Gorun a citat din Mihail Kogălniceanu îndemnurile: “Fii, dar, omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn, fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu cei pentru care mai toţi Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi lingușire”, accentuând faptul că marele istoric adresa un îndemn la reumanizarea domnului prin recursul la virtuţile ce au sădit sfințenie, smerenie, încredere şi frăție într-un spaţiu existenţial în care domnia bunului plac a fost considerată străină de neam şi împotriva voinţei lui Dumnezeu. De aceea, Alexandru Ioan Cuza, prin reformele înfăptuite – de la deplina împroprietărire a țăranilor, la organizarea şi funcţionarea instrucţiunii publice, de la secularizarea averilor mănăstirești la schimbarea constituției și noua lege electorală, este simbolul Unirii și fondatorul Statului român modern. În sinteza celor subliniate, domnul Președinte Adrian Gorun a spus că: “Senatul Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu s-a întrunit astăzi, 24 ianuarie 2017, în zi de sărbătoare, spre a a-și cinsti înaintașii care au făcut din idealul Unirii propriul ideal de viață. Și nu putea fi un prilej mai potrivit decât acesta, pentru a ne manifesta recunoștința față de Domnul Unirii, contemporanii și urmașii lui. Avem prilejul de a avea lângă noi pe strănepotul marelui domnitor, prințul Bogdan-Gheorghe-Ilie Cuza, prieten al Universității noastre, apropiat al savantului Günter Stock, românul care, deși s-a stabilit în Germania, n-a uitat nici o clipă glasul pământului natal, cinstindu-și țara și numele. Pentru atașamentul său la valorile promovate de comunitatea noastră academică, pentru meritele deosebite în promovarea imaginii Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, peste hotare, pentru  modul în care și-a respectat cu demnitate numele și a ținut permanent aprinsă flacăra renumelui domnitorului Unirii, Senatul, întrunit azi, îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa. Îi urăm bun venit în comunitatea noastră, asigurându-l de întreaga noastră considerație și felicitându-l pentru această nouă calitate”! În încheierea festivității s-a cântat și s-a jucat «Hora Unirii», iar în curând vom reveni cu alocuțiunea rostită de către cel sărbătorit, cu acele cuvinte ale domniei sale care au făcut să vibreze într-o bucurie deplină inimile celor prezenți!

Profesor, Vasile GOGONEA

Alte imagini de la eveniment: