Raportul FreeEx: Noi cazuri de corupție în presă; accesul la unele informații despre evenimente cheie – blocat

Potrivit documentului, problemele structurale ale presei din România s-au manifestat vizibil și în anul 2015. Justiția a reușit să scoată la iveală metodele prin care mass-media au fost aservite în ultimii ani mediului politic, prin “mecanisme corupte de finanțare, controlarea agendei publice cu ajutorul celor mai puternice instituții de presă, folosirea presei pentru șantaj sau implicarea ei în acte de corupție la cel mai înalt nivel”.

Reportul FreeEx notează și că Indexul global al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49, urcând trei locuri față de anul precedent.

Autorii raportului privitor la libertatea presei în România adaugă faptul că, în perioada în care este realizat studiul, “au apărut noi cazuri de corupție în presă, de care se fac vinovați patroni și administratori de presă, dar și jurnaliști. Astfel, în România, “un cotidian a fost oferit drept mită unui politician acuzat de corupție, conform unui rechizitoriu DNA”, iar “mai mulți patroni de presă au fost arestați pentru corupție și evaziune fiscală”.

Potrivit documentului, “meseria de jurnalist este în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, șantaja sau pentru a face trafic de influență”.

Autorii raportului FreeEx mai scriu că “dosarele DNA au probat cum politicieni de la vârf dictau conținutul editorial al unor instituții de presă importante”.

Raportul FreeEx identifică mai multe tipuri de cenzură practicată în media românești — cenzura ce se folosește de pârghiile economice (finanțarea redacțiilor), acțiuni explicite de amenințare sau intimidare, dar și eforturile unor autorități de a bloca accesul jurnaliștilor la informații esențiale.

Potrivit autorilor raportului FreeEx, unele autorități locale au făcut eforturi pentru a bloca difuzarea unor materiale jurnalistice critice la adresa lor. Mai mult, avertizorii de integritate au fost hărțuiți, la rândul lor, de instituții sau companii publice.

Totodată, se mai arată în raport, “instituțiile statului blochează accesul la informații despre evenimente-cheie din istoria recentă a României — Revoluția din decembrie 1989, Mineriada din iunie 1990 sau tragedia din clubul Colectiv”.

Raportul FreeEx vorbește de o “avalanșă de insolvențe” care afectează instituțiile de presă românești. Astfel, “apropierea anului electoral a generat o adevărată competiție în mediul politic în vederea sprijinirii televiziunilor greu lovite de criza financiară și de problemele penale ale patronilor”.

Autorii raportului notează că “măsura insolvenței este tot mai des vehiculată ca soluție pentru situația TVR, în timp ce modificarea legii de funcționare continuă să nu prezinte interes politic”.

În același timp, se apreciază în raportul FreeEx, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) “a continuat să se discrediteze în spațiul public din cauza proastei funcționări, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri”.

La nivel legislativ, un pericol pentru libertatea de exprimare din România este “dorința unor actori politici de a reincrimina insulta și calomnia”.

De asemenea, se mai arată în Raportul FreeEx, “dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare a presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de media”.

Același document notează că un alt pericol pentru libertatea presei este “infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații” — reconfirmată în 2015, după ce anul 2012 consemnase un caz similar, confirmat și de SRI.

Un alt pericol pentru libertatea media românești este și ceea ce autorii raportului FreeEx numesc “saga adoptării legislației de tip ‘Big Brother'”.

“Există un interes foarte puternic al structurilor de securitate pentru adoptarea de prevederi legislative care să permită supravegherea generalizată”, apreciază autorii raportului.

Raportul aduce și un omagiu jurnaliștilor, fotografilor și cameramanilor care au murit sau au fost răniți în tragedia din clubul Colectiv, din 30 octombrie anul trecut.

Departamentul FreeEx a început să publice rapoarte anuale dedicate libertății presei în anul 2000. Scopul acestor rapoarte este să ofere o imagine asupra principalelor evenimente și tendințe în ceea ce privește libertatea de exprimare și, în special, în ceea ce privește libertatea presei.

Raportul de față, care are 120 de pagini, acoperă în principal evenimentele din perioada ianuarie 2015 — aprilie 2016. Cazurile publicate au un rol ilustrativ. “Am introdus în raport și cazuri care nu privesc în mod direct presa sau drepturile jurnaliștilor, atunci când am considerat că ele au relevanță pentru modul în care dreptul la libertatea de exprimare și libertatea presei sunt percepute în România”, notează autorii documentului.

Cazurile raportate au drept sursă: investigațiile directe ale echipei FreeEx (discuții și corespondențe cu părțile implicate, cu avocați ai părților, cu instituțiile statului etc.), informații culese cu ajutorul rețelei FreeEx (www.groups.yahoo.com/freeex), articole apărute în presa scrisă, știri radio și tv, bloguri și publicații online.

“Raportul nostru se bazează și pe rapoarte oficiale sau rapoarte publicate de alte instituții independente”, adaugă autorii.

AGERPRES

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *