Președintele „Forța Legii”: Legea salarizării – început cu mare fâs

Ringo Dămureanu, președintele Sindicatului Administrației Publice „Forța Legii”, organizație reprezentativă la nivel național pe ramura administrației publice, a vorbit, recent, într-un interviu acordat postului de televiziune Tele U Craiova, despre Legea salarizării și Codul Fiscal.
Dămureanu a ridicat cortina și a adus o rază de lumină în tenebrele laboratoarelor unde s-a „născut” această lege. Pe scurt, pentru că nu au existat bani care să susțină creșterea cu 25 la sută a salariilor, legea a fost parazitată, astfel că se vorbește doar de o creștere reală cu 4-5 la sută la salariul net.

Redăm mai jos fragmente din interviu:

„Legea nu corespunde așteptărilor salariaților și trebuie să vorbim dacă legea corespunde la nivel de societate, intereselor societății în general. Pentru că aici vorbim de servicii publice care trebuiesc asigurate, vorbim de echitate în sistem, pentru că toată lumea este plătită din același sac – banul public. Noi sindicatele tot timpul am acționat în acest sens”.

Bugetarii au și drepturi, dar și obligații

„În societate nu avem doar bugetari și este o problemă foarte gravă în mediul privat, unde oamenii nu au voie să aibă sindicate. Acceptă sau nu salariul care li se acordă fără a avea o posibilitate reală de negociere. Sunt tot felul de munci neimpozitate, adică este o zonă gri pe piața muncii, nefiscalizată, pe care statul a evitat să o lămurească. Ori faptul că tot mai mulți de pe piața privată sunt la minimul pe economie, ne face să ne gândim foarte mult pentru că, până la urma zona economică administrează bugetul. Este adevărat că salariatul bugetar se gândește doar la drepturi, însă noi încercăm să îi lămurim, pentru că nu avem doar drepturi în societate, ci și obligații.
Promisiunile politice, dacă nu sunt sustenabile, sună ca o amăgire, apoi devin o dezamăgire.
Legea salarizării este un cuvânt fierbinte. Ea a fost creată în laboratoarele actualei puteri. Este un domn (Darius Vâlcov, condamnat, în primă instanță la 8 ani de închisoare pentru fapte de corupție – n.n.) care a fost primar, apoi a ajuns să facă Legea Salarizării, Codul Fiscal, absolut tot. Să evalueze guverne etc.
Or, această lege, în primă fază, a produs un mare fâs. În 2017, la 1 iulie, această lege a intrat în vigoare. Dacă o să vedeți regula generală a acestei legi, la art. 38, alin. 2, lit. a, spune că până la 31 decembrie nu se întâmplă nimic! Se mențin în plată. Bine, la autorități s-a stabilit clar, adică primarii, viceprimarii, consilierii au atât, nu este nimic negociabil.
Se pune întrebarea ce facem cu cei din administrația locală, unde cei mai mulți au fost lăsați la mâna primarului. Unii s-au bucurat și, într-adevăr, pe administrația locală, mă refer aici strict la funcționarii publici și personalul contractual administrativ, în peste 85 la sută din situații au fost creșteri. Cam 10 la sută au fost stagnări și am avut și cazuri în care s-au redus, dar puțin (vorbesc despre totalitatea membrilor de sindicat pe care îi avem la nivel național)”.

Legea salarizării, în tandem cu noul Cod Fiscal

„Unii încearcă să îi prostească pe oamenii și spun că Legea salarizării nu are nicio legătură cu Codul Fiscal. Ele, însă, produc efecte în tandem și de aceea trebuie coroborate, indiscutabil.
Pentru că, nu întâmplător, cea de-a doua etapă de aplicare a acestei legi este cea începând cu ianuarie 2018, moment în care intră în vigoare și noul Cod Fiscal, modificarea prin OUG 79/2017, care ce face: vine și mută în sarcina angajatului toate aceste contribuții, 35 la sută și încă 10 la sută impozitul. Aici a fost o mare păcăleală, care s-a aruncat anul trecut pe piață și care suna așa: măi, copii, o să reducem de la 39,25 la sută la 35 și de la 16 la 10. Or, acest 39, dacă știm să ne jucăm cu procentele, iese o chestie foarte frumoasă, adică poți păcăli foarte ușor. Dacă aplici la o bază mică aceeași sumă, într-adevăr, pare mai mare, dar în mod incorect s-a aplicat la baza de 1450. Pentru că dacă vrem să comparăm mere cu pere, atunci trebuia comparată la nivelul celei pe care o plătea angajatorul. Pentru că angajatorul nu plătea doar cei 1450 de lei, ci plătea și celelalte contribuții. Dacă le însumăm, de fapt, ele erau, în anul trecut 32,5. Deci nu este scădere, ci om creștere, de la 32,5 la 35. La fel și la impozit, care era aplicat – 16 la sută la o bază mai mică, iar 10 la sută se aplică la o bază mai mare. Este adevărat, impozitul este un pic diminuat.
În această situație vă spun o formulă foarte simplă de calcul al salariului. Până în 2017 era simplu: înmulțeai brutul cu 0,71 și obțineai netul. Adică trei sferturi din brut. Or, acum, din brutul tău 45 la sută îi dai statului. Crescând minimul pe economie, evident, cel cu 1450 de lei, dus la 1900, va avea o creștere, dar nu mare. Cel care avea 1490 va fi dus tot la 1900, însă creșterea aici va fi zero”.

Aleșii locali, singurii fericiți

„În primării, fericiții sunt aleșii locali, cărora le crește netul cu 9-10 la sută. Referitor la creșterea de 25 la sută, tot ceea ce urma să se întâmple prin Legea salarizării până în 2022, noul sistem de impozitare face ca această creștere să fie diminuată cu 20 la sută. Care este motivul pentru care s-a ajuns aici? Nu o spun eu, ci Comisia Europeană, negru pe alb: nu aveau bani să susțină această creștere și atunci au parazitat Legea salarizării. Acel 25 la sută a fost contrafăcut, devenind un 4 la sută pe net.
În anumite situații mai sunt și exemple cu care s-a crescut salariul net cu un procent mai mare, aplicându-se 35 la sută pe brut (primăria Hunedoara), acolo unde organizația noastră a negociat și a semnat un document în acest sen

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *