Ministrul Tudorel Toader, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova

Universitatea din Craiova i-a decernat vineri titlul academic de Doctor Honoris Causa profesorului Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, pentru cariera didactică, ştiinţifică, administrativă dedicată justiţiei constituţionale.

În tradiţionalul laudatio prezentat la decernarea titlului de DHC, decanul Facultăţii de Drept din Craiova, prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănişor, a afirmat că experienţa de avocat probabil l-a condus pe Tudorel Toader “către valorizarea dreptului omului şi l-a făcut să abordeze de pe poziţii umaniste dreptul penal”. “Cariera didactică şi ştiinţifică a profesorului Toader a fost marcată profund de acest aparent dualism opoziţional între studiul unui drept represiv – dreptul penal şi practica juridică în protecţia drepturilor omului contra potenţialelor abuzuri ale statului. Cariera domniei sale ar putea fi simbolic intitulată ca umanizarea dreptului penal. Cred că faptul că şi-a început cariera didactică cu predarea cursului de criminologie, al cărui titular a fost între 1993 şi 1996, a marcat profund cariera sa ulterioară”, a spus Dănişor care a precizat că facultatea pe care o conduce a propus Senatului Universităţii acordarea acestui titlu cu mult înainte ca Toader să fi fost numit ministru al Justiţiei.

Cu prilejul decernării titlului academic, ministrul Tudorel Toader a a susţinut dizertaţia cu tema “Echilibrul puterilor în arhitectura statului de drept”, în care a făcut referire la fatul că de-a lungul timpului Curtea Constituţională a fost sesizată de 35 de ori pentru a constata conflicte juridice între puterile statului, iar de multe ori aceste conflicte au fost pozitive, în sensul că o putere a intrat în zona de competenţă a celeilalte puteri.

“Curtea Constituţională a României a fost sesizată de 35 de ori pentru a observa şi constata parţiale dezechilibre, conflicte juridice de natură constituţională între puterile statului. De multe ori, Curtea Constituţională a constatat şi a statuat că există un conflict juridic de natură constituţională, a statuat şi cauzele acestui tip de conflict şi măsurile care trebuie luate pentru ca pe viitor astfel de conflicte să fie revenite să nu se mai repete, autorităţile, puterile să nu mai intre în conflict. Ceea ce este interesant, este faptul că din cele 35 de conflicte majoritatea sunt conflicte pozitive prin care o putere a intrat în zona de competenţă a celeilalte puteri”, a spus Tudorel Toader.

Potrivit lui Toader, fost judecător CCR, din cele 35 de sesizări, rareori au fost cazuri de conflicte negative, când o putere s-a derobat de competenţa de rang constituţional pentru a şi-o declina spre celelalte puteri. “Dacă am trage o concluzie vizavi de acest conflicte, aceste raporturi, vom constata că la rândul lor, pe parcursul celor 25 de ani de când funcţionează Curtea Constituţională şi a fost sesizată cu posibile astfel de conflicte, fiecare putere s-a aflat în conflict cu cealaltă sau celelalte două puteri. Adică, nu a existat nicio putere din România, prin autorităţi, care, la un moment dat, dintr-o cauză sau alta, într-o formă sau alta, să nu intre in conflict cu cealaltă sau celelalte două puteri. De fiecare dată orice conflict sesizat CCR a marcat un astfe de dezechilibru între puteri, iar decizia Curţii a restabilit respectivul echilibru”, a mai spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiţie a precizat că probabil au mai fost cazuri în care puterile au intrat în conflict de natură constituţională, dar dacă Curtea nu a fost sesizată, nu avea asupra a ce să se pronunţe.

Tudorel a afirmat că CCR a statuat la un moment dat, ceea ce este cu valoare de principiu, că instanţele de judecată nu pot fi nici legiuitor, nici instanţă de contencios constituţional şi a dat mai multe exemple de dezechilibre între puterile statului: Momentul în care judecătorii instanţei supreme au spus că o lege este neconstituţională, ceea ce iese din competenţa judecătorului suprem, pentru că este o competenţă rezervată judecătorului constituţional; momentul în care instanţa a spus că o norma nu e abrogată, deşi fusese abrogată explicit şi că o normă este în vigoare (instanţele de judecată nu sunt deasupra a ceea ce decide CCR şi nu pot să nesocotească deciziile CCR; momentul în care o instanţă de judecată a decis că un militar trebuie promovat la gradul de general (ori este o prerogativă exclusivă a preşedintelui României care apreciază când şi cui şi pentru ce poate să-l avanseze la gradul de genera, de chestor); când Guvernul şi-a atribuit competenţele de legiferare ale legiuitorului ordinar, în momentul în care Parlamentul avea legea educaţiei naţionale la Camera decizională aproape spre adoptare (dar Guvernul a spus că poate să îşi angajeze răspunderea pe un proiect de lege propriu, fără prea multe dezbateri şi fără posibilităţi de îmbunătăţire a legii); Senatul României de multe ori a fost în conflict cu puterea judecătorească sau cu Executivul (când nu a motivat o hotărâre de constatare a unei incompatibilităţi, care ar fi dus la încetarea calităţii unui senator sau când nu a interpretat prevederile unui articol din legea privind incompatibilităţile şi nu a constatat starea de incompatibilitate şi nu s-a pronunţat cu privire la sesizarea CSM nedând curs unei hotărîri judecătoreşti rămase definitive); Guvernul, la rândul lui, nu poate prelua atribuţii din cealaltă jumătate a Executivul, din competenţele preşedintelui (a fost o dezbatere aprinsă pe tema cine reprezintă România la Consiliul European, asupra căreia CCR s-a pronunţa şi a stabilit că preşedintele reprezintă ţara şi nu premierul); Ministerul Public nu poate prelua din atribuţiile Guvernului, ca parte a Executivului (MP a investigat circumstanţe, împrejurări, oportunitatea adoptării celebrei ordonanţe 13, iar CCR a constat că MP are toate competenţele de investigare a faptelor penale, dar nu se poate substitui decidentului în cazul adoptării ordonanţei de urgenţă pentru aprecierea circumstanţelor adoptării).

Tudorel Toader a participat şi la Conferinţa internaţională bienală organizată de Facultatea de Drept, în zile de 6 şi 7 octombrie 2017, cu tema “Sistemul juridic între stabilitate şi reformă”, care trimite şi la bicentenarul Codului Calimach. La conferinţă participă cadre didactice universitare şi cercetători din străinătate – Italia, Turcia, Albania, Franţa, Germania şi Elveţia – şi de la numeroase universităţi din ţară – Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Iaşi, Alba-Iulia, Piteşti, Tg.Mureş, Oradea, precum şi din Republica Moldova.

Secțiunile conferinţei și coordonatorii sunt: I. Drept public: prof.univ.dr. Dan Claudiu Dănișor; II.Drept penal și procesual penal: prof.univ.dr. Ruxandra Răducanu; III. Drept civil și procesual civil: conf.univ.dr. Daniel Ghiță; IV. Dreptul afacerilor: prof.univ.dr. Lucian Săuleanu; V. Dreptul proprietății intelectuale: prof.univ.dr. Gabriel Olteanu; VI. Științe administrative: conf.univ.dr. Cristina Otovescu.