Mănăstirea Lainici, neîncăpătoare pentru sutele de credincioși veniți la hramul Izvorul Tămăduirii

“Este unul dintre hramurile bisericii noi. Izvorul Tămăduirii este unul din cele 12 praznice împărătești de peste an, în cinstea Maicii Domnului, în cinstea sfințirii apei în Constantinopol în secolul VI. Este o zi specială, la Izvorul Tămăduirii este o slujbă de sfințire specifică Săptămânii Luminate, oamenii au mare evlavie la Agheasma Mică, pentru că se folosește pentru tămăduirea bolilor celor care sunt neputincioși și bolnavi. De Izvorul Tămăduirii este o slujbă specială, participă aproape 400 de credincioși”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, starețul mănăstirii, Ioachim.

Mănăstirea Lainici, a cărei vechime se pierde în negura vremii, este așezată la mijlocul Defileului Jiului, la 25 de kilometri distanță de Petroșani și la 32 de kilometri de Târgu Jiu.

După tradiție, secolul al XIV-lea ar fi începerea în general a monahismului în zonele acestea subcarpatice, pentru că Sfântul Nicodim vine în a doua jumătate a secolului al XIV-lea în Țara Românească de la Muntele Athos și începe o serie de ctitorii la poalele Carpaților, de la Vest spre Est — Mănăstirea Topolnița, Mănăstirea Vădița de lângă Severin, în cele din urmă, după o revelație de la Maica Domnului, descoperă locul pentru Tismana și construiește Mănăstirea Tismana.

La fel se spune, după tradiție, că Sfântul Nicodim a ajuns chiar la Prislop, el sau ucenicii lui direcți.

”Prin anii 1760-1780, în timpul Imperiului Austro-Ungar, când s-au distrus toate mănăstirile din Transilvania în general, atunci se spune că s-ar fi distrus și biserica din secolul XIV de la Lainici, ca după aceea, de la 1810-1817, să se facă această biserică de zid, care este până în ziua de astăzi. Primul Război Mondial a afectat foarte mult zona mănăstirii, au fost distruse toate clădirile, arhiva a fost arsă, clopotele au fost topite, biserica a fost transformată în grajd, doi călugări au fost deportați în Germania, au murit ca niște eroi în lagărele germane. Timp de trei ani a fost ocupație germană în mănăstire. După aceea, în perioada interbelică, se reface mănăstirea. Lucrările care s-au făcut la șosea și la linia ferată Bumbești Jiu — Livezeni au afectat foarte mult mănăstirea, au perturbat viața monahală, s-au ocupat abuziv terenuri și clădiri, a fost o batjocură adusă mănăstirii. În 1959 s-a dat decretul 410 prin care au fost dați călugării afară din mănăstiri și atunci au fost pustiite mănăstirile. Erau 40 de călugări la Lainici, au fost dați afară 38, numai doi au rămas ca paznici. A fost răstignirea majoră, să spunem așa, a mănăstirii, au fost mai multe răstigniri și învieri ale mănăstirii”, povestește starețul Ioachim.

El spune că după Revoluția din 1989 a fost un reviriment spiritual în lumea ortodoxă, și bineînțeles că și Mănăstirea Lainici a beneficiat de acest reviriment. ”S-au construit în primul rând biserica, în 1990 a început construcția noii biserici, pentru că cea veche de la 1810 era micuță, duminica se făcea slujba în aer liber și se impunea construcția unei biserici mai mari. Biserica nu am avut loc să o construim decât în acest loc, terenul a fost în pantă, vrând-nevrând s-a creat un demisol, căruia i-am dat tot destinație de biserică și așa s-au realizat două biserici suprapuse. Biserica de la demisol încă nu e pictată, va cuprinde picturi cu istoria bisericii de la anul 1 până la 313”, menționează starețul Ioachim.

Sfântul Irodion este cel mai important stareț al tuturor timpurilor de la Mănăstirea Lainici, a fost cel mai longeviv stareț de altfel, timp de 41 de ani, cu mici intermitențe. Inițial a fost ucenic al Sfântului Calinic de la Cernica, pe la 1846 Sfântul Irodion s-a călugărit la Mănăstirea Cernica. La 1854 a fost numit stareț la Lainici și pe la 1860 Sfântul Calinic îl ia duhovnic, un lucru rar întâlnit, când avva devine ucenic și ucenicul devine avva. Sfântul Irodion a fost făcător de minuni încă din viață, se spune că venea foarte multă lume și se tămăduia de fel de fel de boli, era înainte văzător cu duhul, adică privea oamenii și vedea apoi tot arborele genealogic.

sursa: AGERPRES

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *