Jurnaliștii se confruntă cu riscul de a fi concediați, încarcerați sau uciși

“Jurnaliștii se confruntă nu doar cu riscul crescut de a fi încarcerați sau concediați în urma unor presiuni politice și economice, dar și cu pericolul de a fi uciși, supuși unor acte de terorism sau altor amenințări fizice, pe lângă provocarea de a oferi relatări corecte”, a declarat jurnalistul sud-coreean Kim Hong-koog, redactor-șef al ediției din Coreea de Sud a revistei Le Monde diplomatique.

Potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, 88 de jurnaliști au fost uciși în 2014 în timp ce își făceau meseria, cel mai mare număr de când se realizează un astfel de bilanț, din 1995, iar actele de răpire și de ucidere a reporterilor în zonele de conflict și de război civil au continuat, a atras atenția Kim Hong-koog, în cadrul discuției dedicate libertății presei și securității în jurnalism.

“Este extrem de grav că, în acest moment al istoriei umanității, este riscant să vorbești și să scrii”, și-a exprimat regretul, la rândul său, jurnalista Hinde Pomeraniec, scriitoare și editorialist la publicația argentiniană La Nacion. “Este esențial să continuăm să ne exprimăm împotriva actualelor legi represive la adresa presei din multe societăți. Și este problematic că în limitele unui sistem democratic nu au fost găsite unelte valide pentru a împiedica crimele împotriva jurnaliștilor, comise în numele onoarei, al lui Dumnezeu, al mafiei sau al unui cuvânt sacru”, a precizat Hinde Pomeraniec, care a amintit de atacul din luna ianuarie asupra redacției revistei de satiră Charlie Hebdo de la Paris.

Karla Lorena Lopez Ferro, de la publicația Reforma din Mexic, a atras atenția asupra situației din țara sa, unde jurnaliștii nu sunt supuși doar agresiunilor din partea puternicelor carteluri ale drogurilor, ci și din partea statului sau a diverselor companii.

“În Mexic, traficanții de droguri sunt cei care fac agenda (media). Trag cu arme automate sau amenință redacții de un deceniu, omorând sau amenințând reporteri sau directori (de instituții de presă). Liderii noștri nu organizează însă demonstrații în masă în memoria lor sau pentru a atrage atenția internațională”, a declarat ea. “Șefii mafiei sună sau apar în persoană în redacții pentru a decide ce trebuie publicat și ce nu. Încearcă să forțeze reporteri să acopere un eveniment sau să fotografieze un ‘narcomanta’ (mesajul scris al unui cartel al drogurilor, lăsat într-un loc public, în general în apropierea unui cadavru) și răzbună prin răpiri, tortură și chiar crimă publicarea de informații care nu se limitează la reluarea versiunilor oficiale sau menționarea oricărui polițist, membru al armatei, om de afaceri și politician care este de partea lor”, a adăugat Karla Lorena Lopez Ferro.

Ea a atras totuși atenția că nu traficanții de droguri sunt principalii agresori împotriva jurnaliștilor în Mexic, ci “ofițeri ai statului”, care au comis aproape jumătate din atacurile de anul trecut. “Există și presiuni ale altor grupuri care sunt mai puțin vizibile decât cele ale traficanților de droguri: presiunea companiilor și cea a statului, presiuni care afectează, de fapt, aproape toate instituțiile media din lume”, a adăugat jurnalista mexicană.

“Trebuie să evităm să ne transformăm în purtători de cuvânt sau în persoane care propagă teroarea grupurilor criminale, care consideră de fiecare dată ca fiind mai “atractiv” să amenințe jurnaliști. Este necesar să ne reconsiderăm modul în care relatăm despre agresiunile și atacurile împotriva media, pentru a nu ajunge să le promovăm sau să le justificăm”, a subliniat ea.

Kim Hong-koog a precizat la rândul său că, “în pofida măsurilor de reprimare ale puterii politice și financiare, presa nu ar trebui să rămână tăcută în fața injustiției sau să se mulțumească cu ce are deja”. “Trebuie să verifice aceste puteri și să se ocupe de problema celor vulnerabili într-o societate”, a afirmat redactorul-șef al ediției sud-coreene a publicației Le Monde Diplomatique.

El a făcut apel la solidaritate în rândul jurnaliștilor din întreaga lume și a atras atenția că “restabilirea încrederii în presă trebuie să fie o sarcină urgentă pe scena mondială, iar jurnaliștii trebuie să analizeze dacă relatările lor merg mână în mână cu interesul și binele public”.

Peste 80 de jurnaliști din întreaga lume participă în perioada 13-17 aprilie, în Coreea de Sud, la cea de-a treia ediție a Conferinței Mondiale a Jurnaliștilor, organizată de Asociația Jurnaliștilor din această țară.

 

Sursa: AGERPRES

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *