Japonezii și tatuajele. Din gândurile unui tânăr imigrant român ( XIII )

În Japonia, vara este sezonul cu cele mai multe probleme pentru cei cu tatuaje. Este mai ușor pentru aceștia să și le ascundă sub haine în restul anului, reușind astfel să câștige și să păstreze respectul societății. Vara, însă, tatuații nu doar că trebuie să îndure în haine de toamnă călduri insuportabile ca cele din acest an (despre care probabil ați auzit recent la știri), dar nici nu se pot bucura de plajă, ștrand, mare, spa etc. Accesul persoanelor cu tatuaje, oricât de mici și oricât de temporare, în astfel de locuri este strict interzis și se pedepsește. Regula se aplică tuturor: japonezilor, străinilor, copiilor, bătrânilor, bărbaților, femeilor, inclusiv turiștilor. În imagine vedeți avertismentul care se înmânează la ștrand tuturor clienților, împreună cu biletul. Avertismentul este și pe bilet, și pe o mulțime de postere afișate peste tot. Oare ar fi un turist îndreptățit să protesteze? Japonezii – desigur – consideră că unii străini nu au înțeles corect relația japonezilor cu tatuajele.

Se știe că tatuajele nu sunt doar un val al modernității, și că mulți străini care au tatuaje s-au inspirat tocmai de la japonezi. Irezumi, spune lumea, sunt tatuaje tradiționale japoneze și că tatuajele fac parte din cultura japoneză. În fapt, tatuajele în cultura japoneză au o singură conotație, anume criminală. Membrii grupărilor mafiote Yakuza sunt cei care exprimă apartenența și devotamentul lor la un anume grup prin tatuaje mari, tatuajul în sine implicit exprimând renunțarea definitivă la pretenția de a fi acceptat de societate.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *