Interviu cu prof. univ dr. Adrian Gorun

-Rep. Domnule Președinte, Adrian Gorun, aș începe prin a vă adresa cele mai frumoase gânduri și sincere urări de sănătate, multe împliniri și bucurii, pentru dumneavoastră și pentru întreaga familie, cu prilejul zilei de naștere pe care ați sărbătorit-o la 13 iunie, dar în acte apare, în mod surprinzător, la 18 iunie!

-Vă mulţumesc pentru urări, şi pe această cale mulţumesc tuturor celor care s-au gândit la mine în această zi! Este adevărat, «în acte» este consemnată data de 18 iunie, dar data reală a naşterii este 13 iunie. Ceea ce nu înseamnă că am fost născut….de două ori. Deci, 13 iunie este ziua naşterii, 18 iunie este ziua în care naşterea a fost declarată. E o «poveste», ca de altfel şi viaţa! O poveste pe care mi-a spus-o mama, care a trebuit să aştepte venirea tatei (pe atunci ofiţer de armată la Timişoara) spre a mă «declara» la Primărie. Şi cum mama ştia cel mai bine, când m-a adus pe lume, de când am început să-mi serbez ziua, mi-am serbat-o în 13 iunie.

“Domnul Gűnther Stock este o personalitate de primă mărime a lumii actuale”

– Rep. Iată, că joi, 16 iunie 2016, vom avea un eveniment deosebit, care încununează ciclul amplu de manifestări din cadrul Zilelor Universității «Constantin Brâncuși» din Tg. Jiu, prin acordarea titlului de «DOCTOR HONORIS CAUSA» Domnului Günther Stock, eminent savant german, Preşedintele «ALL European Academies» («ALLEA» cuprinzând cele 57 de academii europene) și Preşedinte al Fundaţiei «Einstein», ca o dovadă certă a prestigiului de care se bucură instituția academică pe care o conduceți cu înaltă competență și cu deosebite rezultate științifice!

-Domnul Gűnther Stock este o personalitate de primă mărime a lumii actuale şi faptul că a acceptat să participe la festivitatea de acordare a titlului de «Doctor Honoris Causa» de către Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg.-Jiu, ne onorează. Data de 16 iunie a fost stabilită de comun acord, trăind satisfacţia că dumnealui şi-a putut creea un spaţiu de 3 zile în agenda supraîncărcată a acestei veri. Noi suntem privilegiaţi, acordând cel mai înalt titlu savantului german, Preşedintele «All European Academies», Federaţia care reuneşte 55 de Academii din peste 40 de ţări din Europa. Mai ales că Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg.-Jiu este prima universitate de stat din România căreia Domnul Gűnther Stock i-a acceptat invitaţia şi decernarea înaltului titlu.

– Rep. Deci, Gorjul și Târgu-Jiul vă datorează un eveniment de referință!

-Şi trebuie să recunoaştem, un asemenea eveniment se întâmplă o dată la 50 de ani, într-o instituţie de învăţământ superior. Or, dacă cel omagiat nu ar avea încredere în valoarea instituţiei care îi propune distincţia, ar refuza discret un asemenea demers. Nouă ne-a răspuns pozitiv şi suntem împliniţi sufleteşte! Zilele Universităţii «Constantin Brâncuși» din Tg.-Jiu au fost, în acest an, foarte bogate în evenimente, culminând cu cele din 16 iunie, când vom fi cu adevărat europeni!

“Am dorit să valorificăm la maximum prezenţa marelui savant la Tg. Jiu”

– Rep. V-aș ruga să detaliați unele aspecte mai deosebite, cuprinse în spectrul mai larg al manifestărilor, iar aici mă refer la personalitățile care vor onora evenimentul, o serie de invitați de marcă, pentru a ne oferi și elemente de noutate, cum ar fi, spre exemplu, simpozionul medicilor din Gorj, la care va participa și domnul Günther Stock, dată fiind specializarea Domniei sale în domeniul fiziologiei!

-Să știți că am dorit să valorificăm la maximum prezenţa marelui savant în Universitatea «Constantin Brâncuși» din Tg.-Jiu, mai ales că dumnealui este un reputat medic fiziolog, un excelent manager al cercetării ştiinţifice, un împătimit al cunoaşterii artistice, al operei lui Constantin Brâncuşi. Programul celor trei zile pe care le-a dedicat Universităţii, municipiului Tg.-Jiu este unul de o densitate maximă! De exemplu, numai în ziua de 16 iunie, va participa la şedinţa festivă a Senatului Universității, la Simpozionul «Europa şi instituirea noilor valori», ca și la Simpozionul «Brâncuşi şi arta viitorului». Tot în 16 iunie, va vizita operele lui Constantin Brâncuşi, iar seara va vizita Mănăstirea Tismana. Atât la solemnitate, cât şi la cele două simpozioane, vor participa, alături de înaltul oaspete, personalităţi de seamă ale vieţii academice, ale medicinei şi artei, precum sunt: Mircea Beuran, Bogdan Popescu, Firmilian Calotă, Constantin Barbu, Bogdan Cuza, Ion Diaconescu, reprezentanţi de frunte ai autorităţilor şi instituţiilor publice din România şi din judeţul Gorj.

– Rep. Cum se regăsește în acest eveniment important pentru viața academică a Gorjului ideea de «capital social», în cadrul unui concept pe care îl utilizați cu predilecție, în contextul setului de valori împărtășite de către Universitatea pe care o conduceți, ca urmare a încrederii membrilor comunității academice în aceste valori, dar și a încrederii reciproce care asigură întărirea coeziunii în interiorul acestei comunități?

-Capitatul social – ca un set de valori şi norme informale – reprezintă liantul oricărei societăţi, fermentul care-i asigură funcţionalitatea, existenţa, identitatea şi integralitatea. Parte a capitalului social, capitalul academic dă sens comunităţii universitare şi-i asigură unitatea şi unicitatea prin obiectivarea formelor încrederii în conduite circumscrise unui spaţiu eminamente cultural. Prin capitalul social se realizează o distribuire a valorilor în baza unor standarde traduse în termeni de competitivitate, unicitate, raritate, prestigiu, recunoaştere etc. Prin urmare, accesul la valori devine unul inevitabil condiţionat şi nu unul imperativ – predeterminat. Iar într-o universitate, capitalul academic joacă rolul de mediator, dar şi de etalon în acest proces de acces. Am considerat şi consider pe mai departe, că valorile sunt cele care întăresc coeziunea comunităţii noastre academice, cu o condiţie: aceea ca toţi împreună şi fiecare în parte să creadă în valorile universale. Sub aceste imperative, am acţionat de la venirea mea în Universitatea «Constantin Brâncuși». În ceea ce mă priveşte, am făcut tot ceea ce depinde de mine! Oricum, Universitatea are o altă vizibilitate azi!

– Rep. Un moment important al zilei de joi îl constituie și vizitarea Ansamblului sculptural brâncușian de la Tg. Jiu, așa că aș dori să vă întreb, dacă am putea vorbi în viitor de o implicare a domnului Günther Stock în demersurile necesare pentru includerea acestui Ansamblu monumental în patrimonial cultural al UNESCO?

-Vom aborda această problemă – deziderat în întâlnirile bilaterale pe care le vom avea.

“Statele naţionale rămân principalii actori în relaţiile internaţionale”

– Rep. În dialogul nostru anterior, îmi spuneați că «naţionalitatea conferă suportul ontic al identităţii» unui popor, dar dincolo de imperativele acestui deziderat esențial, domnule Președinte,  cum am putea explica «marea ruptură» cauzată de criza de identitate care se manifestă în lumea de azi, în condițiile unei globalizări controversate și atât de profund marcate de confuzii conceptuale?

-Mulţumesc pentru complexitatea întrebării! Într-adevăr, naţionalitatea conferă suportul ontic al identităţii unui popor, iar încercările de revenire la concepţia juridică privitoare la naţiune este un demers justificativ, pentru cei care fac din suveranitate şi autodeterminare prerogativele exclusive ale politicilor de dominaţie. Vreau să fiu bine înţeles, spre a nu lăsa deschisă calea confuzionărilor intenţionate. Este de domeniul evidenţei, azi, că suveranitatea şi autodeterminarea nu mai conţin notele definitorii din perioada constituirii naţiunilor, însă, aceasta nu poate reprezenta un temei pentru atrofierea lor totală, chiar şi în condiţiile aderării la organisme /confederaţii internaţionale. Statele naţionale rămân principalii actori în relaţiile internaţionale, iar suveranitatea – chiar limitată prin voinţa aderării – este un apanaj al statului naţional. Privită cu obiectivitate evoluţia relaţiilor internaţionale, se poate constata, nu doar diferenţa semnificativă de potenţial între actori, ci, şi un echilibru potenţial care se manifestă prin disimetrii. Fiind potenţial, echilibrul conţine potenţiale vulnerabilităţi, precum şi un potenţial dominator exercitat de cei puternici.

– Rep. Interesant ceea ce spuneți, vă rog să dezvoltați ideea!

-Concret, de statele naţionale puternice, care niciodată nu vor face vorbire despre perimarea atributelor naţiunii proprii ci, eventual, despre inutilitatea apelului la suveranitate pentru naţiunile decretate ca fiind «mici» în ochii celor mari. În esenţă, dominatorii propun recursul la suportul juridic al naţiunii, mai ales în condiţiile în care internaţionalizarea şi-a atins plafonul maxim prin globalizare. Terenul pentru această răsturnare a ordinii fireşti a fost bine pregătit prin fenomenul numit de Francis Fukuyama «Marea Ruptură», fenomen ce a contaminat aproape toate statele, începând cu anii ´70 ai secolului trecut. Atrofia morală şi atrofierea societăţii, destructurarea sistemului tradiţional de valori, amplificarea clivajelor de toate tipurile, individualismul exacerbat şi relativismul cultural sunt consecinţe, dar şi cauze ale destructurării identităţilor (lanţul cauzalităţilor inelare). Confuziile conceptuale despre care vorbiţii, provin din pervertirea sensului şi din inconsistenţa semnificaţiilor date lumii actuale.

– Rep. Care credeți că ar fi cele mai frumoase amintiri pe care le va păstra în sufletul său eminentul savant german, din ceea ce îi poate oferi Gorjul în momentul de față?

-Moştenirea «Brâncuși», efervescenţa vieţii academice, spiritul bunului simţ gorjenesc, capacitatea noastră de relaţionare şi valorizare, dorinţa de a ne autodepăşi.

– Rep. Cât de mult contați pe implicarea și chiar pe sprijinul autorităților municipale și județene în eforturile pe care le faceți, astfel încât prezența unei remarcabile personalități a științei și culturii europene, așa cum este aceea a domnului Günther Stock, să încununeze și de această dată o reușită mediatică?

-Evenimentele din 16 iunie stau sub autonomia Senatului U.C.B. Eu nu agreez amestecul competenţelor şi al responsabilităţilor. Autorităţile sunt invitate să participe la festivitate şi am credinţa că, la nevoie, ne vor sprijini, aşa cum au făcut-o şi cu alte ocazii.

– Rep. Adăugând încă un an în «lada de zestre» a biografiei dumneavoastră plină de fapte evenimențiale și de realizări care vă onorează și vă impun atenției opiniei publice din județ și din țară, ce vă doriți cel mai mult de la viață și de la lumea aceasta frisonată de grijile cotidiene, domnule Președinte, Adrian Gorun?

-Îmi doresc să fiu sănătos, eu şi cei apropiaţi mie, să mă ajute Dumnezeu să-mi lansez «Opera omnia», dar, mai ales, îmi doresc să fac oamenii fericiţi şi să văd oameni fericiţi!

– Rep. Vă mulțumesc pentru interviu și pronia să vă ajute să împliniți aceste dorințe!