Interviu cu Ciprian Adrian Florescu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj

Rep. Domnule Președinte, Ciprian Adrian Florescu, aș dori să vă întreb, dacă politica vă acaparează în așa măsură încât să vă neglijați familia, problemele personale de viață, chiar timpul de odihnă?

-Da, însă, n-o spun plângându-mă, pentru că este opțiunea mea și înseamnă pentru mine o asumare clară a unor mari responsabilități în societate. Cu firescul regret că, dacă aș încerca să mă îndepărteaz de această «vâltoare» din viața politică, așa cum o numeați într-un interviu anterior, aș avea timp de toate, dar, nu aș mai performa. Performanța, în orice domeniu, cere și sacrificiu! Din punctul acesta de vedere, am beneficiat și de înțelegerea familiei, iar în acest sens, nu am ce să reproșez nimănui. În ceea ce privește opțiunile mele, cred că politica este un domeniu care te «stoarce», dacă nu ești atent cu tine, dar este un domeniu care poate să-ți aducă și multe bucurii, multe satisfacții profesionale. Subliniez acest lucru, fiindcă mulți «clevetitori», ca să le spun așa, caută să spună că e vorba de anumite avantaje materiale într-o funcție politică (sic??)! N-am pus niciodată preț pe mulțumirea materială, fiindcă am acceptat ceea ce mi s-a oferit într-un cadru legal, conform funcției pe care am deținut-o într-un moment sau altul…

“M-aș considera un «pinion» așezat într-un angrenaj care trebuie să funcționeze până la sfârșitul anului 2016, foarte bine!”.

Rep. Vă referiți la cea pe care ați deținut-o până de curând, cea de vicepreședinte al Consiliului județean!

-Da, cea de vicepreședinte al Consiliului județean!

Rep. Cred că nu v-ați supărat dacă am folosit în convorbirile personale anterioare «formula» de adresabilitate cu expresia «Domnule Președinte!».

-Nu m-am supărat, fiindcă atunci când am optat pentru acest domeniu, am știut că trebuie să privesc înainte. Mai știu că în momentul în care am ales calea aceasta a politicii, bănuiam că vor exista anumite momente în care va trebui să motivez familiei, prietenilor o intruziune a mea într-o «carapace» sau chiar o evadare a mea într-o lume pe care nimeni nu a înțeles-o, dar acestea au fost de moment, fiindcă am redevenit cel pe care îl cunoștea familia, cel pe care îl știau prietenii.

Rep. Considerați că sunteţi un candidat «lansat» în atmosfera care se anunță destul de agitată și plină de suspans a anului electoral 2016?

-Nu neapărat «lansat», m-aș considera un «pinion» așezat într-un angrenaj care trebuie să funcționeze până la sfârșitul anului 2016, foarte bine, iar în 2016, atât la alegerile locale, cât și spre sfârșitul anului, la alegerile parlamentare, acest angrenaj să treacă «linia de sosire» primul.

Rep. Vă gândiți la îndeplinirea îndatoririlor pe linie de partid?

-Și de partid, ca și cele administrative, pentru că, până la urmă, ele sunt legate. Deși ocup o funcție administrativă, ea este generată de factorul politic, iar dacă ne facem datoria în plan administartiv, e clar că vom culege roade și sub aspect politic. Oamenii, asta așteaptă, să-ți faci treaba! Dacă fiecare și-ar face treaba acolo unde este așezat, probabil că societatea românească ar fi mult mai departe!

Rep. Cum definiți climatul scenei politice românești de astăzi?

-Dacă ar fi să mă refer la indivizii care fac politică, este o «mișcare browniană», pentru că nimeni nu-și găsește locul, foarte puțini sunt acei care se așează și rămân acolo definitiv, mulți sunt mânați de interese personale sau de grup, altele decât cele care ar trebui să le genereze ideile și să le consolideze principiile de viață și de activitate, iar dacă e să mă refer la indivizi, nu știu, cred că …

Funcția este relativă, iar omul are și el partea lui de realativitate…”!

Rep. Aveți în vedere relativitatea funcției sau a omului?

-Funcția este relativă, iar omul are și el partea lui de realativitate, dar nu atunci când vine vorba de așa ceva! Omul este relativ în fața Divinității! Omul este relativ în fața Absolutului. Viața este relativă, în general, dar, funcțiile nici nu ar trebui să le luăm în calcul!

Rep. Vă referiți la viața aceasta pământească, lumească!

-Evident!

Rep. Pentru că ÎPS Părinte dr. Irineu ne vorbește despre acea pregătire a noastră pentru viața veșnică!  

-Da, ceea ce nu este relativ, ceea ce pare «abisul» sau, mă rog, eternitatea…

Rep. Poate chiar idealul…

-Idealul, care nu are legătură cu ceea ce înseamnă relativitatea! Iar, dacă e să facem o trimitere amuzantă, la știință sau la acel veșnic «conflict» între știință și religie, nici nu putea să fie altfel. Teoria relativității, rezultată din creierul lui Einstein, nu avea nici o legătură cu religia!

Rep. Vedeți un fel de contradicție între știință și credință?

-Câteodată, da! În esența lor, conturează o limită clară, un «zid» chiar! Știința este «alimentată» și de religie, și de credință, dar credința nu trebuie să fie o rezultantă a științei! E un mod în care văd eu lucrurile! Putem să credem în Dumnezeu și să realizăm foarte multe din punct de vedere științific, dar putem să realizăm foarte multe și să nu ne apropiem de Dumnezeu, ceea ce este o dramă individuală!

Rep. Observ că vă uitați la ceas și trebuie să mergeți undeva. Poate vă grăbiți!

-Nu, nu! Îl «dau» ocupat!

“Toată lumea, când vine vorba să câștige simpatia oamenilor, a electoratului…face promisiuni în care nu crede”!

Rep. Deși sunteți extrem de ocupat, de multe ori sunt surprins că vă întâlnesc acolo unde nici nu mă aștept, dar mai puțin mă aștept ca să nu vă văd acolo unde vă găsesc, pentru că acolo unde vă întâlnesc descopăr omul…de perspectivă! Prin profesia mea de sociolog, sunt implicat într-un studiu privitor la criza satului românesc, mai exact depopularea satului gorjenesc, o criză a mediului educațional din mediul rural! Cum întrezăriți o reabilitare a mediului acesta rural din Gorj, cu minunatele sale tradiții, din funcția de om aflat într-o demnitate înaltă a județului nostru?

-Din păcate, acest fenomen despre care vorbiți, probabil, nu va putea fi stopat niciodată! Poate atenuat…Poate ar trebui făcut ceva…

Rep. Aș dori ceva concret! Ce ar trebui făcut?

-Domnule profesor, toată lumea, când vine vorba să câștige simpatia oamenilor, a electoratului…

Rep. Face promisiuni!

-Nu numai că face promisiuni, dar și emite judecăți de valoare în care nici acela care promite, nu crede!

Rep. Foarte interesant ceea ce spuneți! Poate vom dezvolta această temă, după alegerile locale din vară!

-Sper să avem posibilitatea să abordăm și acest subiect sensibil! Timpul cred că le rezolvă pe toate!

Rep. Cum îl definiți pe omul politic, Ciprian Adrian Florescu?

-Un om care ar vrea să facă multe, să rezolve multe probleme ale județului, și nu numai, un om care niciodată nu ar face rău, un om care ar vrea să facă din activitatea politică o adevărată profesie!

Rep. Să înțeleg că este omul care ar vrea multe și nu poate realiza întotdeauna ceea ce își propune?

-Cred că sunt mulți ca mine! Suntem tineri mulți care am vrea să realizăm și mai multe, dar nu reușim! Din diferite motive! Cauzele diferă de la un context la altul, de la anturaj la anturaj, de la relații la relații, dar, măcar o parte din ceea ce ne propunem, dacă reușim să facem, cred că e bine. Că mergem într-o direcție corectă!

Dacă ar fi să fie, vorbim doar ipotetic, pentru că sunt alte etape de parcurs…”!

Rep. Ca Președinte al Consiliului județean Gorj, care este primul lucru pe care vă gândiți să-l realizați, să-l duceți la îndeplinire?

-Dacă ar fi să mă gândesc la priorități, cred că aș «trage» mult pentru promovarea acestui județ și a frumuseților lui! Nu că nu s-a făcut prea mult în acest sens până acum! Dar, cred că m-aș canaliza pe acest lucru în mod prioritar! A arăta lumii întregi ce bucurii, ce locuri și ce istorie păstrează Gorjul! Nu exagerez dacă spun că Gorjul este unul dintre cele mai binecuvântate județe din țară, cu neasemuite frumuseți, cu artă culinară, cu istorie, cum spuneți dumneavoastră, și mai ales cu oameni buni și harnici, foarte talentați!

Rep. Vă doresc să vă poarte pașii sau volanul mașinii acolo unde oamenii vă așteaptă la dialog deschis, să deveniți mai plin de dăruire pentru ceea ce faceți, pentru că am observat, în ultima vreme, o accentuată responsabilizare  și o conștientizare a unor dificultăți inerente proiectelor pe care le gândiți!

-Vă mulțumesc pentru gândurile frumoase pe care le aveți față de mine și știu că aveți «expertiza» de a oferi unele idei și unele sugestii bazate pe o experiență bogată!

Rep. Nu sunt nicidecum un sfătuitor sau purtător de cuvânt al instituţiei dumneavoastră, ci, doar un om care caută să privească dincolo de realitatea fizică, pentru a pătrunde acolo unde este sufletul omului, acea comoară care o găsești înlăuntrul omului pe care îl întâlnești mai mult sau mai puțin întâmplător! Sunt un căutător al «pepitelor» sufletelor curate, poate fascinate de marea taină a psihologului călăuzit de reverberația adâncă a credinței!

-Sunt calități diametral opuse superficialității! Dacă fiecare individ ar încerca să pătrundă, așa cum faceți dumneavoastră, în sufletul celui de lângă noi, cu toți am fi mai buni! Superficialitatea, însă, ne mănâncă! Ne îngenunchează și generează acea răutate pe care o vrem cu toți departe de noi!

Rep. La modul superficial, am fi prea săraci ca oameni și am fi prea departe de ceea ce înseamnă «omul ca măsură a lucrurilor»!

-Ați spus atât de frumos și de real, încât să spun și eu că lumea sărăcește de pe urma oamenilor superficiali! E atât de interesant să discut cu dumneavoastră și dincolo de rigorile unui dialog tematic sau ale unui interviu deschis și plin de substanță, eu văd în dumneavoastră un om care «citește» în profunzime identitatea omului!

Rep. Pentru că am în fața mea chiar omul care «citește» și învață cu sârguință «lecția» artei de a conduce pe scena vieții politice!