Evenimente de excepţie, la Târgu-Jiu, în prima zi a Simpozionului ştiinţific: « ION POPESCU-VOITEŞTI savant geolog» (1876-1944).

În zilele de 17 şi 18 noiembrie 2017, în organizarea: Universitatăţii «Constantin Brâncuşi», a Primăriei Tg Jiu, a Consiliului Judeţean Gorj şi a Instituției Prefectului, a Muzeului «Alexandru Ştefulescu» al judeţului Gorj, a Asociaţiei «Salvaţi Identitatea Satului», a Primăriei Comunei Bălăneşti și a Şcolii Gimnaziale «Ion Popescu-Voiteşti, la Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Municipiul Tg. Jiu, pe Aleea Celebrităților Nemuritoare şi în Comuna Bălăneşti s-au organizat o serie de manifestări dedicate comemorării celor 141 de ani de la naşterea marelui savant român, ION POPESCU-VOITEŞTI, născut pe plaiuri gorjene, cel omagiat aflându-şi odihna în aceste plaiuri ale locului său natal şi fiind considerat un remarcabil profesor, cercetător și savant de renume mondial, care s-a născut  în același an, 1876,  cu marele sculptor, Constantin Brâncuși,  părintele sculpturii moderne. Ca un element de similitudine, amândoi au studiat și au dat suflet pietrei şi pe bună dreptate se apreciază faptul că marele sculptor a făcut ca  piatra să zboare spre infinit, iar   geologul Ion Popescu- Voiteşti a însuflețit piatra cu memorie și a eternizat-o în universul  științei, convingându-ne cu argumente de necontestat că pietrele au viaţă.

Simpozionului ştiinţific «ION POPESCU-VOITEŞTI – SAVANT GEOLOG»

În acest fel, vineri, 17 noiembrie 2017, în prima zi a amanifestărilor, în Amfiteatrul 016 al Facultăţii de Științe Tehnice, Medicale și Comportamentale  din UCB Tg. Jiu s-a desfăşurat prima parte a celei de-a patra ediţii a Simpozionului ştiinţific intitulat: «ION POPESCU-VOITEŞTI – SAVANT GEOLOG», la care au participat studenţi, cadre didactice, oameni de cultură reprezentanți ai autorităților administraţiei publice locale şi judeţene, invitați din județ și din țară, fiind prezentate o serie de comunicări interesante ale cadrelor universitare, cercetătorilor, specialiştilor în domeniile geologiei şi geografiei. După ce au fost transmise mesaje din partea Președintelui Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi», dl. prof. univ. dr. Adrian Gorun şi a Rectorului instituţiei academice, dl. prof. univ. dr. Toader Nicoară, ca şi din partea reprezentanţilor administraţiei publice, menţionându-se că UCB a iniţiat şi a făcut demersuri la Primăria Tg. Jiu pentru a se da numele savantului român unei străzi din Municipiul Tg. Jiu, iar Primăria a răspuns pozitiv şi cu promptitudine, în continuare, manifestarea a fost coordonată cu competenţă de către domnul prof. univ. dr. Gheorghe Gămăneci. În cadrul activităţii au fost abordate câteva teme interesante legate de o serie de aprecieri în presa vremii şi consemnări biografice ale vieţii marelui savant, locul deosebit pe care îl ocupă Ion Popescu-Voiteşti în cadrul generaţiei de patrioţi ai Marii Uniri de la 1918, peregrinările şi urcuşurile drumului său anevoios de la Voitești pe culmile științei și înapoi acasă, activitatea de dascăl la Gimnaziul «Tudor Vladimirescu» din Tg. Jiu, consemnări despre participarea lui Ion Popescu-Voitești  la cel de-al doilea Război Balcanic și primul Război Mondial, toate acestea culminând cu prezentarea cărţii privitoare la viaţa şi activitatea savantului, reeditată şi prezentată special pentru această zi, o lucrare aparţinând autorilor Ion Mocioi Şi Ilie Huică, am spune chiar o carte de referinţă, cuprinzând imagini grăitoare despre viaţa şi activitatea savantului Ion Popescu- Voiteşti, a familiei sale şi a oamenilor din satul Voiteşti, fiind remarcată viaţa unui om care a manifestat un real interes faţă de problemele comunităţii. În privinţa conţinutului cărţii, a fost subliniată abordarea clasică şi accesibilă a faptelor consemnate, domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, prof. dr. Gheorghe Nichifor subliniind că a fost plăcut surprins şi impresionat de faptul că în paginile cărţii, savantul Ion Popescu-Voiteşti îşi deapănă amintirile în maniera spumoasă a humuleşteanului Creangă, manifestând o atitudine patriotică de combatere a revizionismului maghiar, care s-a manifestat chiar din primele momente ale Marii Uniri şi care înveninează şi astăzi relaţiile româno-maghiare. În intervenţia sa la microfonul simpozionului, autorul care a reuşit reeditarea cărţii, dl. prof. dr. Ion Mocioi, reiterând o serie de aspecte prin care s-a relevat că «Ion Popescu-Voiteşti a fost un om mare în ştiinţa lui, ca şi Brâncuşi în artă», a mai adăugat că savantul geolog a fost un mare patriot şi un bun român, gorjeanul care şi-a dorit ca românii să trăiască mai bine.

De aceea, în viziunea vorbitorului, în zilele noastre devine tot mai necesar să ne ocupăm şi mai mult de personalităţile care au marcat istoria judeţului şi a ţării, iar prietenia savantului geolog cu genialul Constantin Brâncuşi, ne demonstrează faptul că «oamenii mari nu se uită unul pe altul», mai ales că marele om de ştiinţă a făcut cunoscut în lume pământul românesc! A surprins în mod plăcut faptul că în cadrul simpozionului a fost prezentat filmul documentar «Savantul geolog Ion Popescu-Voiteşti», un film realizat de către un grup de profesori din judeţul Olt, prin persoana domnului prof. Viorel Călugăru. În final, în cadrul unei ceremonii adecvate, subliniate prin aplauze, Amfiteatrului 016 al Facultăţii de Științe Tehnice, Medicale și Comportamentale i-a fost atribuit numele de Amfiteatrul «ION POPESCU-VOITEŞTI» care va avea în incintă şi portretul marelui savant, expus permanent în sala care îi va purta numele. În încheierea dezbaterilor din prima zi a simpozionului, domnul Gheorghe Gămăneci a subliniat că lucrarea autorilor Ion Mocioi şi Ilie Huică, despre viaţa marelui savant Ion Popescu-Voiteşti, zis şi «Oanţă», nu trebuie să lipsească din bibliotecile noastre, iar tot ceea ce s-a organizat până acum şi ceea ce se va face în continuare, în anii următori, porneşte de la ideea de a-l face şi mai mult cunoscut pe Ion Popescu- Voiteşti în judeţ, în ţară şi chiar peste hotare.

«Steaua Ion Popescu-Voiteşti» de pe Aleea Celebrităților Nemuritoare

La orele prânzului, din prima zi a manifestărilor desfăşurate la nivelul Municipiului Tg. Jiu, cei prezenţi au luat parte la festivitatea dezvelirii «Stelei Ion Popescu-Voiteşti» de pe Aleea Celebrităților Nemuritoare, la care au participat şi au rostit cuvinte evocatoare domnii: prof. dr. Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, conf. univ. dr. Marcel Romanescu, Primarul Municipiului Tg. Jiu, prof. univ. dr. Gheorghe Gămăneci, jurist Ovidiu Pungan, Primarul Comunei Bălăneşti, precum şi alţi vorbitori, care în alocuţiunile domniilor lor au subliniat că Ion Popescu- Voiteşti este unul dintre cei mai mari savanţi geologi ai spaţiului sud-est european, un prestigios nume în rândul intelectualilor de frunte ai Gorjului, din prima jumătate a secolului al XX-lea, un «pionier» al dezvoltării învăţământului în Gorj, o personalitate care a condus Institutul Naţional de Geologie de la conducerea căruia a fost silit să demisioneze la un moment dat «din cauza răutăţilor oamenilor» (Jean Bărbulescu), datorită acelor metehne pe care le vedem prezente şi astăzi în viaţa noastră socială şi politică! Atât în cadrul dezbaterilor simpozionului, cât şi în discuţiile aprinse care s-au purtat între cei prezenţi, am remarcat interesul deosebit manifestat pentru cunoaşterea vieţii şi activităţii savantului-geolog, Ion Popescu- Voiteşti, cei care au luat cuvântul, atât în amfiteatrul universitar, cât şi în parcul de lângă Biserica «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» apreciind că marele savant al ştiinţei geologiei, nu poate fi dat uitării, aşa cum cred unii, mai ales că omul şi dascălul de excepţie, Ion Popescu- Voiteşti a fost într-o relaţie deschisă cu elevii şi mai târziu cu studenţii, în cei 43 de ani petrecuţi la catedră şi în munca de teren, dezvoltând relaţii apropiate între profesor şi tineri, a fost geniul care a prins aripi în «Oraşul Luminilor» (n.n. Paris), dar care nu şi-a uitat niciodată părinţii, rudele, soţia şi oamenii din satul său natal (Dan Toropu), cu atât mai mult cu cât se apreciază, pe bună dreptate, că este considerat, alături de Iuliu Moisil, întemeietorul Revistei «Amicul Tinerimii», de la Gimnaziul «Tudor Vladimirescu» din Tg. Jiu, această publicaţie fiind considerată prima revistă şcolară din România, după cum a menţionat d-na prof. dr. Maria Cochină, cea care a căutat să aducă în atenţie activitatea strict didactică a savantului, reiterând cu acribie că există anumite ore astrale ale omenirii în care Cineva, acolo sus, aduce pe lume oamenii de care avem nevoie!(VA URMA)

Profesor, Vasile GOGONEA

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *