Eminescu şi China

O lucrare cu totul deosebită publică Diana Cotescu şi Tudor Nedelcea, Eminescu şi China (Craiova, Fundaţia Scrisul Românesc, 2018), o ediţie de buzunar, bibliofilă, trilingvă: română, engleză şi chineză. Studiul a făcut obiectul unei conferinţe pentru pentru studenţii primilor ani de la limbile sud-est europene de la BISU – Universitatea de Studii Internaţionale Beijing, cunoscută drept cea de-a doua universitate de limbi străine, cum scrie sinologul Constantin Lupeanu, directorul Institutului Cultural Român de la Beinjing. Autorii neputându-se deplasa în China, conferinţa a fost citită de două studente chinezoaice, textul fiind  proiectat pe ecran în limbile română, engleză şi chineză. Studiul a fost apreciat în mod special pentru că poetul naţional al românilor, Eminescu, a afirmat cu temei despre China că este „cea mai instruită ţară de pe pământ” (Curierul de Iaşi, X, nr. 41, 14 iulie 1877, p. 3).

Enciclopedist în sensul  adânc al cuvântului, Eminescu se defineşte bun cunoscător şi al economiei chineze, trimiţând la „mandarinul Ma-twan-lin, vestit economist al Chinei”, dar şi în privinţa istoriei cărţii, comentând elogios „cartea cea mai mare din lume”, adică o colecţie din secolul al XVII-lea care cuprinde „toate scrierile însemnate sau interesante din toate ramurile literaturei”, o colecţie de 6107 tomuri intitulată „Colecţie imperială ilustrată din literatura veche şi modernă”. Eminescu a folosit, mai ales în publicistica sa, scrierile lui Lao Tzi, Confucius etc.

Studiul Eminescu şi China a fost apreciat de universitarii din Beinjing: Kang Jiaoyi şi Shen Dahon (decanul facultăţii), iar în ţară de traducătorul Ding Chao. Deocamdată.

Sara Colă

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *