Editorial.Familia și provocările lumii moderne

Noțiunea de familie este, fără indoială, una cunoscută pentru orice persoană, chiar și fără un nivel superior de educație. Definim familia ca fiind un grup de persoane legate direct prin relații de rudenie, ai cărei membrii adulți își asumă responsabilitatea creșterii copiilor. Cu toții observăm o disoluție între modelul familial din trecut și cel spre care tinde familia modernă. Dacă,odinioară, bunicii noștri își creșteau copiii în gospodărie, angrenându-i în treburile zilnice și responsabilizandu-i de la vârste fragede, iar singurele distracții erau puținele evenimente locale, în prezent lucrurile tind să evolueze spre noi modele comportamentale, iar familia tinde să își modifice tot mai mult modul în care își realizează funcțiile.
Noile mijloace de comunicare duc la o individualizare a oamenilor, la o alienare și la o înstrăinare de natura lor, care este pur socială. Omul se dezvoltă și se edifică prin contactul cu ceilalți oameni, o interacțiune unidirecțională cu o masinărie schimbă perspectiva individului de a gândii, simții și acționa. Copilul, pentru a se dezvolta are nevoie de prezența directă a părinților, de contactul cu mediu, de întrebările, încercările și eșecurile, uneori dureroase, de afectivitatea celor din jur pentru ca, după cum se știe, perioada copilariei echivalează cu formarea personalității. Vârsta prunciei este perioada marilor achiziții, este momentul când are nevoie de stimulare și interacțiune de tot felul. Cu siguranță că tehnologiile moderne reprezintă un pas uriaș în istoria umanității și că folosirea rațională a lor ne poate extinde capacitatea nativă, dar utilizarea într-un mod greșit lasă urme adânci asupra creierului nostru. Considerăm că fiecare cucerire tehnică în epopeea umanității, de la apariția cărților, la dezvoltarea tehnicii cartografierii și până la tipar a influențat modul în care gândim și implicit structură creierului, dar această influență s-a făcut simțită lent și nu a vizat relațiile interpersonale. Dincolo de scepticismul nelipsit oricărei schimbări, posteritatea este singura în măsură să pună în balanță beneficiile cu costurile.
După cum a reieșit în urma unei cercetări personale, pe care se bazează acest articol, surprinzătoare este discrepanța dintre timpul petrecut în cadrul familiei și timpul activ, dedicat diverselor activităti comune. Astfel, dacă cei mai mulți petrec 2-5 ore pe zi în cadrul familiei, timpul petrecut activ este de doar 1-2 ore pe zi. Deși ponderea timpului petrecut impreună de membrii grupului este relativ scăzută și deși mass-media ocupă un rol important în familia contemporană, unitatea familiei pare să nu fie afectată. Cei mai mulți oameni situează la cel mai înalt nivel armonia și încrederea reciprocă, preferând să ia zilnic. masa în cadrul familiei și să discute cu ceilalți membri atunci când au o problemă importantă. Totuși, în cadrul observației făcute pe o familie formată din tineri căsătoriți, copilul lor și părinții soțului, coeziunea pare să fie afectată de mass-media, armonia tinzând să fie una superficială, fiecare membru fiind izolat în activităti individuale, mediate aproape întotdeauna de un dispozitiv electronic. Am constatat, spre exemplu, că tinerii căsătoriti vizionau un film, în timp ce copilul era pus să se uite pe YouTube la desene animate, pentru a nu-i deranja.
În concluzie putem spune că mass-media influențează viața familială și socială a oamenilor, atât prin limitarea proceselor interacționale cu ceilalți, cât și prin modelele pe care le propagă.

Autor: Laurențiu.S