Ediţia a 28-a a Simpozionului Naţional: «Satul românesc – sat european», Arcani, Gorj, 2017,

În ziua de 23 septembrie 2017, în sediul Şcolii Gimnaziale din Arcani s-a desfăşurat cea de-a 28-a ediţie a Simpozionul Naţional: «Satul românesc – sat european», care a marcat împlinirea a 100 de ani de la apariţia mişcării culturale «Crinul», de pe Valea Jaleşului şi a 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului Satului Arcani, în cadrul unui ciclu de activităţi complexe care au încântat sufletul participanţilor şi au onorat strădania organizatorilor: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJPCT) Gorj, Asociaţia «Jaleşul de Sus» şi Muzeul Etnografic şi de Artă Populară «Grigore Pupăză», din Arcani, reprezentat prin persoana amfitrionului manifestării, neobositul profesor, Dan Pupăză, un om căruia i se cuvine a primi cândva şi titulatura binemeritată de cetăţean de onoare al Comunei Arcani!

 

“Comuna Arcani este «un miracol cultural» şi avem senzaţia că intrăm în universul unui miracol”

Manifestarea a fost deschisă de către prof. Ion Cepoi, directorul CJPCT Gorj, care a pornit de la premisa că în credinţa noastră, satul românesc este un sat european, fiindcă reuşeşte să păstreze norme şi valori culturale, iar într-un asemenea context, “Comuna Arcani este «un miracol cultural» unde s-a întâmplat ca acum o sută de ani să se nască o mişcare culturală care ne ajută să înţelegem că atunci când trecem prin poarta de intrare şi ajungem în incinta centrului civic, avem senzaţia că intrăm în universul unui miracol”, chiar a unui loc în care «s-a născut» şi sălăşluieşte «veşnicia», am putea spune! Vorbitorul a subliniat importanţa bogăţiei muzeistice a Gorjului, iar “dacă Dumnezeu ne va ajuta, să încercăm să conservăm câte ceva din această uriaşă avere” care este creaţia populară. La rândul său, d-l prof. dr. Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Gorj a subliniat că “acest meleag ne aduce aici, într-un loc ce seamănă cu un «burg» medieval, iar evenimentele pe care le aniversăm, fac parte din ceea ce numim «destinul în slujba istoriei», pentru că aici s-a conturat o generaţie de intelectuali ai Gorjului, amintind că în activitatea publicistică a domniei sale sunt evocate nume cu care Gorjul se mândreşte mereu: Dincă Schileru, Nicolae Hasnaş, precizând cu elocinţă că în Gorj a existat o mişcare publicistică de amploare şi s-au afirmat cu mult curaj tinerii generaţiei lui Alexandru Ştefulescu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât constatăm cu amărăciune că tinerii de azi pleacă departe de ţară, “gândesc în alte limbi şi se întorc tot mai rar cu sufletul în vatra satului”, pentru că mulţi gorjeni mai păstrează spiritul «pandur» în ţinuta lor de oameni dăruiţi tradiţiei!

“Avem azi de dus un «război» cu uitarea, iar uitarea e cea mai periculoasă pentru noi”

În continuarea manifestării a fost proiectat filmul: «O nuntă la olteni», realizat în anul 1967 în Comuna Arcani şi după aceea a fost lansat nr. 29-30 al Revistei «Crinul Satelor», un prilej de a puncta momente emoţionante şi amintiri de neuitat ale vremii. Iar, pentru că profesorul Dan Pupăză şi-a onorat manifestarea cu un moment deosebit şi chiar inedit, a ţinut să le explice şi să le detalieze celor prezenţi semnificaţia tipăririi cărţii: «Jefuit de libertate», al cărui coautor este alături de doamna Domnica Dijmărescu, pentru a evoca «avatarurile» vieţii poetului Vasile Militaru, al cărui nume se leagă pentru o perioadă dramatică din viaţa sa, de istoria zbuciumată a Gorjului. D-l Dan Pupăză a prezentat şi cartea «Muzeul din Arcani în documentele vremii, 1967-2017», apreciind că “avem azi de dus un «război» cu uitarea, iar uitarea e cea mai periculoasă pentru noi”, poate şi pentru istoria umanităţii, am spune cu îndreptăţire! Vorbitorul a arătat că în casa doamnei Domnica Dijmărescu, în care a locuit Vasile Militaru, timp de un an, şi din care a fost ridicat şi arestat poetul, s-au păstrat 150 de manuscrise ale sale, oglindă vie a suferinţelor şi durerilor îndurate! Cu o mândrie firească în sufletul său, profesorul Dan Pupăză a spus că s-a strâns în acest muzeu tot ceea ce se leagă de istoria Arcanilor, că aici a existat mereu «un centru de cercetare», că însuşi Tudor Vladimirescu a avut mare încredere în moşnenii din partea locului, iar în decursul tipului s-a căutat mereu să se realizeze aici «un cult al eroilor» pentru neuitare! Manifestarea a continuat cu expunerea d-nei Iuliana Grumăzescu, director cu comunicarea la Muzeul Satului «Dimitrie Gusti», din Capitală, prilej cu care a fost prezentat un film despre importanţa Muzeului Naţional al Satului Românesc, un stabiliment care se întinde acum pe o suprafaţă de 14 ha şi care cuprinde aproximativ 382 de case tradiţionale româneşti. Distinsa doamnă a înmânat o Diplomă de excelenţă Muzeului «Grigore Pupăză» din Arcani şi a felicitat organizatorii pentru ţinuta deosebită a acestei manifestări. O altă invitată de onoare a simpozionului a fost d-na Corina Mihăescu, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional al Patrimoniului, cea care a precizat că nu putem fixa lucrurile “într-un trecut idilic, iar gorjenii au în «grădina» lor o pecete a identităţii, ceea ce creează generic nişte români eterni”, a precizat distinsa doamnă, o bine cunoscută specialistă în promovarea artei ceramicii, care a ţinut să amintească faptul că astăzi nu mai există olari în Arcani, iar ultimii doi, care au trecut în lumea celor drepţi, sunt azi nişte «oameni-monument sau tezaure» păstrate în memorie!

“În naţia aceasta sunt oameni de valoare, dar, ţara noastră este considerată «ultima» în Europa şi are nevoie de schimbare”

Unul dintre moderatorii simpozionului de la Arcani, domnul dr. Pompiliu Ciolacu a încântat auditoriul cu câteva poezii recitate cu măiestrie, după care a dat cuvântul d-lui prof. univ. dr. Niculae Grosu, cel care a expus pe scurt conţinutul cărţii «Blestemele naţiei române», arătând, printre altele că “în naţia aceasta sunt oameni de valoare, dar, ţara noastră este considerată «ultima» în Europa şi are nevoie de schimbare! Din moment ce societatea românească supravieţuieşte, rezultă că are un anumit potenţial, adică, are resurse, şi umane şi materiale, dar, din moment ce evoluează cu mult sub nivelul potenţialului, rezultă că nu şi-l valorifică în mod corespunzător, deci, îi lipseşte, atât un ceva-anume, apt să o propulseze, cât şi un altceva-anume, să o direcţioneze”, care să îndepărteze ceea ce vorbitorul numea «urgiile blestemelor», adică degringolada şi «harababura», cum ar numi-o Ion Popescu-Brădiceni, de pe scena politică şi din întreaga societate românească! În continuare a fost prezentat pe scurt conţinutul cărţii: «Naţionalitatea şi naţiunea», ca un modest omagiu închinat centenarului făuririi statului naţional unitar român. Au mai avut intervenţii şi au prezentat comunicări: prof. univ. dr. Gheorghe Ţiclete, care a amintit faptul că niciodată nu trebuie să uităm că suntem oameni, prof. Virgil Cercelaru, care a evocat cu patetismul specific dragostea de comuna sa natală, unde există un muzeu al crucilor, în aer liber, iar “muzeul nu lasă timpul să-şi facă de cap”, prof. Geo Călugăru, care ne-a îndemnat să-l cunoaştem pe Patriarhul Miron Cristea, şi ca om de cultură, preotul Ion Popescu, din Albeni, care a vorbit despre importanţa educaţiei morale şi teologice a tinerilor, d-nul Aurel Bancu, secretar general de redacţie al Revistei «Coloana Infinitului», a Asociaţiei Culturale «Constantin Brâncuşi», din Timişoara, care a spus că tânăra generaţie trebuie să înveţe să preţuiască tradiţiile noastre, iar în continuare, trebuie să reinventăm «românismul» prin conceptul de cultură şi prin portul popular, a concluzionat vorbitorul.

Printre numele cunoscute, dar, fără a avea intervenţii notabile în cadru anunaţat, am remarcat prezenţa la simpozionul de la Arcani a domnului Primar, Coiculescu Aristică-Daniel, a profesorilor, Ion Mocioi, Ion Popescu-Brădiceni, Nicolae Mischie, Florian Vaideianu, av. Nicolae Bădiţa, dr. Gh. Fometescu, Grigore Haidău şi alţii. Chiar dacă nu putem vorbi de o participare numeroasă, în opinia celor prezenţi s-a apreciat că simpozionul de la Arcani a însemnat o treaptă necesară şi demnă de menţionat în ceea ce priveşte surprinderea unor schimbări fundamentale care au loc la nivelul «universului unui miracol cultural» al satului românesc în general, al satului gorjenesc în special!

Profesor, Vasile GOGONEA