Diagnosticele României. Strategia realizată de Academie pentru următorii 20 de ani

Academia Română a publicat recent Strategia de Dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, un document care impune câteva domenii strategice de dezvoltare, precum și pașii pe care trebuie să-i urmăm pentru a reduce decalajul faţă de majoritatea țărilor europene.

 

Am selectat din documentul întocmit de experţii Academiei informații relevante şi mai puţin cunoscute despre România.

Ca să ştim unde suntem şi cât avem de muncit.

*

1. Cât cheltuim pentru Educaţie

România cheltuiește, în medie, 3% din PIB pentru Educație, adică aproximativ 3,8 miliarde de euro anual.

Pentru comparație, Ungaria, la o populaţie care nu depăşeşte 10 milioane de persoane, alocă Educaţiei peste 4% din PIB, suma depășind 4 miliarde de euro.

Ca ţară membră a UE, România s-a angajat să crească cheltuielile pentru Educație până la 6% din PIB.

Scenariul optimist pe care îl prezintă Strategia Academiei Române urmărește o alocare de 8% în 2020, care să scadă treptat către 7% până în 2038.

 

2. Câţi români au WC în curte

Una dintre cele mai îngrijorătoare informaţii din documentul Academiei este că 30,2% din populația României nu posedă baie proprie, duș sau toaletă înăuntrul locuinţei.

Media Uniunii Europene pentru acest indicator este 2,4%. În Ungaria, valoarea acestui indicator este 3,4%.

Tot la acest capitol, al unor utilităţi de bază, doar 61,9% din populația României este conectată la rețeaua de apă potabilă și doar 48,7% beneficiază de canalizare.

 

3. Cât plătim pe energie

România este statul european cel mai puțin dependent de importuri de energie per capita. Dependența României de importurile de gaz natural a scăzut în ultimii ani de la 24% la numai 2% (analiza se întinde pe perioada 2010-2015).

Prețul energiei electrice va crește treptat în următorii ani, pentru a se alinia mediei din UE.

În același timp, prețul engros pentru energia electrică și pentru gaze naturale este cel mai mic din Europa, potrivit datelor furnizate de către Eurostat pentru 2015. România este a patra țară producătoare de țiței din UE.

 

4. Cât de vechi sunt legile care protejează creaţia IT

Softurile create în România nu sunt protejate de o legislație corespunzătoare. Legea brevetelor datează din 1991, iar legea drepturilor de autor, din 1996, acestea fiind singurele care protejează creația IT originală.

Ca o comparație, până în 2002, Oficiul European pentru Brevete a eliberat mai mult de 300.000 de brevete pentru software. Tot în 2002, România a aderat la Convenția privind Brevetele Europene.

 

5. Câţi români muncesc în agricultură

România are una din cele mai scăzute rate de productivitate a muncii în agricultură din întreaga Europă.

Avem cel mai mare număr de exploatații din Uniunea Europeană – peste o treime din numărul total de plantații de la nivel european. La fel, tot o treime din populația europeană ocupată cu agricultura se găsește în România.

O fermă medie din România deţine 3,6 hectare de teren, în timp ce una medie din Cehia – 133 de hectare, iar una medie din Franța, 59 de hectare.

La nivelul anului 2014, 2,4 milioane de persoane din România munceau în agricultură, adică peste 25% din totalul populației ocupate. Media europeană este la 4,5%.

 

6. Câţi bani dăm pe mâncare

România are cea mai mare pondere a cheltuielilor cu alimente între țările din UE: 38,2%. Asta înseamnă că, în medie, din totalul cheltuielilor unei familii, hrana ocupă aproape 40%.

Potrivit documentului Academiei, acest indicator poate să ascundă vulnerabilități în ceea ce priveşte securitatea alimentară a populației sărace. Acolo, cheltuielile cu alimentele pot depăși 60% din venituri.

Acest indicator este mult mai scăzut în țări europene precum Estonia (28,3%), Letonia (27,3%) sau Bulgaria (26,6%).

Vestea bună este că, în România, acest indice a înregistrat o scădere de 14 puncte procentuale între 2001 (52,2%) și 2015.

7. Cât uraniu mai avem

Niciunul dintre marile proiecte energetice ale României nu a fost elaborat după 1989. Totuşi, una dintre direcțiile de dezvoltare în sectorul energetic presupune construirea, la Cernavodă, a două noi reactoare nucleare, 3 și 4.

Rezervele de uraniu din depozite ne ajung până în acest an, astfel că specialiştii Academiei recomandă deschiderea unor noi exploatări, de pildă zăcământul Tulgheș-Grințieș.

Tulgheş este o localitate din judeţul Harghita, iar Grinţieş, o comună din judeţul Neamţ. Ambele se află în nord-vestul Parcului Naţional Ceahlău.

 

8. Cât ar trebui să crească bugetul pentru Sănătate

Dacă e vorba de sănătate, România se află în grupul statelor europene slab dezvoltate. Documentul girat de Academie arată că există o relație directă între sistemul de sănătate și nivelul general al dezvoltării economice.

Dacă, în prezent, cheltuim 5-6% din PIB cu sănătatea și ne aflăm pe ultimul loc din UE cu acest procent, suma ar trebui să depășească 10% până la începutul deceniului viitor.

România are de recuperaj decalaje mari în domeniul medical, mai ales la nivelul mentalităţii. Foto: Lucian Muntean

9. Cât reprezintă veniturile în PIB

La finalul anului 2015, veniturile bugetare ale României se situau la 34,9% din PIB. Asta ne situează pe penultimul loc printre statele membre ale UE, înaintea doar a irlandezilor.

În 2015 ne-am apropiat de media europeană la veniturile obţinute din impozitul pe profit, care reprezintă 2,4% din PIB, și eram pe locul al treilea în UE după rata investiției.

 

10. Cât am atras din fondurile UE

România a reușit să consume doar 77,54% din fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană în exercițiul bugetar 2007-2013, și asta doar după o prelungire cu 3 ani a acestui orizont de timp.

România a încheiat cu întârziere Acordul de Parteneriat pentru alocarea fondurilor structurale pe următorul exercițiu, 2014-2020.

Potrivit documentului întocmit de Academia Română, avem mai multe sectoare cu puncte nevralgice în care am eșuat, în mod repetat, să îndeplinim cererile UE: achiziții publice, transporturi, managementul deșeurilor, cercetare-inovare și dezvoltare digitală.

 

11. Câţi români abia îşi acoperă nevoile gospodăriei

Numai 4% din populația ţării noastre declară că, din venituri proprii, pot să satisfacă fără probleme nevoile gospodăriei. La capătul opus, 22% declară că au mari dificultăți în a acoperi aceste nevoi.

Dinamica venitului, după 1989, arată că acesta a înregistrat o creștere imediat după Revoluție, în 1990, apoi a scăzut constant până în 2007. A crescut între 2007 și 2009, apoi a intrat din nou în scădere până în 2015.

 

12. Câţi angajaţi din agricultură primesc şi salariu

Locurile de muncă salariale – cele care oferă un venit sigur, însoțit de asigurări de sănătate și sociale – s-au redus drastic: de la 8,1 milioane în 1990, la mai puţin de 5 milioane în anii imediat următori, nivel de care ne-am apropiat din nou în 2015.

Cei mai mulți șomeri au fost absorbiți în agricultură, rudimentară în cea mai largă formă a ei. Însă doar 5% dintre cei care lucrează în agricultură primesc salariu. În general, România are un indice scăzut pentru calitatea locului de muncă.

Unul dintre efectele precarității ocupării (caracterizată prin insecuritate, salariu mic și condiții proaste de muncă) este riscul permanent de sărăcie în care se află aceste persoane și familiile lor.

*

Întreaga Strategie a Academiei Române pentru perioada 2016-2035, din care am extras informaţiile de mai sus, poate fi citită aici.