Cum ne revenim după abuzurile de sărbători

Cu toată euforia lor, sărbătorile au un mare dezavantaj: ABUZUL, care a devenit un soi de… tradiţie în vremurile noastre. Cel mai adesea apare abuzul de alimente, dar nu de puţine ori vorbim şi de cel de alcool, de nicotină, de lipsa de odihnă… Consecinţele? Haine care au devenit mult prea strâmte pe noi, dureri de cap, deranjamente digestive şi, mai ales, o imensă lipsă de chef de viaţă şi de energie. Din fericire, pentru abuzurile de tot felul, natura a pus la dispoziţie şi remedii eficiente.

În medicina naturală este foarte bine stabilită ordinea în care trebuie să abordăm excesele din timpul sărbătorilor şi oricare tip de abuz: prima prioritate este detoxifierea sau, altfel spus, curăţarea de otrăvurile acumulate prin mesele copioase, prin ex­punerea mai mult sau mai puţin voluntară la fumul de ţigară, prin consumul de băuturi alcoolice ş.a.m.d. Du­pă ce ne despovărăm de toxine organismul, putem să ne gândim şi cum să ne eliberăm de kilogramele în plus, de ţesutul adipos care a luat locul celui muscular şi, nu în ultimul rând, de tirania poftei de mâncare, amplificată sau chiar scăpată de sub control, pe pe­ri­oa­da fripturilor şi a cozo­nacilor. Dar să ne concentrăm mai întâi asupra detoxifierii, care va începe – cum alt­fel? – de la hrana pe care o consumăm zi de zi.

Alimentele amare

Mai uşor decât să ne frustrăm, tăind brusc de pe listă toate mân­că­rurile care ne plac, dar sunt nocive pentru sănătate şi pentru siluetă, este să introducem, pentru început, în dieta noas­­tră, nişte super-alimente. Iar alimentele cu gustul natural amar sunt un fel de echipă de co­mando, menită să sal­veze organismul din si­tua­ţiile delicate şi care au un rol extrem de im­portant în menţinerea şi re­câştigarea echili­bru­lui fiziolo­gic al organismului.

Salata verde – are un gust amar nu foarte pronunţat, motiv pentru care este ex­ce­lent to­lerată chiar şi de gurmanzii pretenţioşi, pu­tând fi consumată fără efort, în cantităţi mari. 200 de grame de salată consumate zilnic sunt un ajutor preţios pentru tubul digestiv împovărat de toxine şi reziduuri, acţio­nând ca o mătură care antrenează şi dă afară toate de­şeurile nocive. Salata verde trebuie con­sumată de măcar 2 ori pe zi, fie ca aperitiv, fie ca adaos la felul de mâncare principal, fiind un ex­ce­lent remediu pen­tru curăţarea colonului, pentru al­ca­li­nizarea sân­gelui, pentru eliminarea radicalilor liberi.

Andivele – le găsim în mai toate supermar­ke­turile, fiind un aliment consumat cu predilecţie pe timp iarnă. Puţini ştiu că, de fapt, andivele nu sunt altceva decât o varietate de cicoare, culeasă la puţin timp după ce i-au dat frunzele. Se consumă căpăţânile tăiate pe lun­gime, condimentate cu oregano, cu lămâie, ulei de măsline şi puţină sare. Gustul lor amar este puternic, dându-le un extraordinar efect drenor pentru vezica biliară şi ficat. Marii amatori de grăsimi, persoanele cu predispoziţie spre calculi sau crize biliare ar trebui să-şi facă un obicei din a consuma andive, care îi vor ajuta din plin pentru recâşti­garea sănătăţii.

Uleiul extra-virgin de măsline – gustul său amărui provine de la o substanţă numită oleu­ro­peină, care este un adevărat inamic al coleste­ro­lului şi un prieten al imunităţii. Apoi, aşa numi­tele grăsimi prie­tenoase, care reprezintă mai mult de 90% din masa uleiului extravirgin de măsline, curăţă vasele de sânge de depunerile de colesterol şi trigliceride, ajută activi­tatea cardiacă şi circu­laţia vasculară. Se recomandă consumul acestui ulei, nepreparat termic, mai ales ma­rilor amatori de carne, de dulciuri cu grăsimi hidro­genate sau de prăjeli.

Castraveţii bulgăreşti – se mai nu­mesc şi castra­veţi de seră, distingân­du-se prin forma lor ci­lindrică şi coaja groasă, de un verde închis. Toc­mai aceas­tă coajă, cu gustul uşor amărui, este cea care le dă efectul vin­decător şi detoxifiant pentru care îi reco­man­dăm. Ca atare, atunci când sunt puşi în sa­lată, castraveţii nu vor fi decojiţi, ci doar spălaţi cu multă atenţie şi curăţaţi de eventualele părţi stri­cate. Între alte­le, coaja castra­veţilor conţine o enzimă numită tripsină, care ajută la di­gestia şi metabolismul grăsimilor, la ţinerea sub control a colesterolului şi, foarte im­por­tant, la reglarea glicemiei. De altfel, re­glarea glicemiei este un su­biect atât de important pen­tru greuta­tea corporală şi pentru sănătate, încât în cele ce urmează îi vom acorda o aten­ţie specială.

Atenţie la indicele glicemic al alimentelor!

Cozonac, şampanie, bere, cio­colată, cremă de va­nilie, fur­securi, bezele… – această enu­me­rare nu este vreun meniu de Cră­ciun sau Revelion, ci o listă a ali­mentelor cu un indice glicemic foar­te mare şi, ca atare, extrem de periculoase pentru pancreas şi pen­tru greu­ta­tea corporală. Dar ce este acest indice glicemic? In­di­­cele glicemic (prescurtat IG) este un sistem de mă­surare al zaharurilor din alimente, pe o scară de la 0 la 100, în funcţie de viteza cu care fiecare aliment ne creşte glicemia. Alimentele care au un indice glicemic ridicat eliberează cantităţi foarte mari de zahăr în sân­ge, într-un timp scurt, motiv pentru care cresc rapid glicemia, suprasolicită pancreasul, cresc exponenţial apetitul (mai ales pentru dulciuri) şi duc la formarea accelerată a depozitelor de grăsime. În schimb, s-a dovedit ştiinţific că alimentele cu IG scăzut menţin constant nivelul glicemiei, previn suprasolicitarea pan­creasului, încetinesc formarea depozitelor ineste­tice de grăsime, previn apariţia diabetului zaharat. Toto­da­tă, aceste alimente cu indice glicemic mic sunt efi­ci­ente în menţinerea sau chiar reducerea greu­tăţii cor­porale, deoarece controlează apetitul ali­mentar şi oferă senzaţia de saţietate timp îndelungat. Adoptarea unui regim alimentar bazat pe consumul alimentelor cu IG scăzut este secretul slăbitului natural după sărbători, deoarece nu ne supune la caz­nele înfo­metării, ci ne ajută prin reglarea naturală a senzaţiei de foame.

În dietoterapia modernă, ali­mentele care conţin zaha­ruri sunt împărţite în trei categorii:

1. Cu indice glicemic scăzut (IG mai mic de 35), care vor fi con­sumate în cantităţi cât mai mari, alcă­tuind peste 60% din alimentaţie. Din această cate­gorie fac parte: fasolea, mazărea, nău­tul, lintea, me­rele, ţelina şi pă­trun­jelul crud, varza, castraveţii cu tot cu coajă, sucul de roşii, roşiile proaspete, salata verde, varza, napii, ceapa, usturoiul, iaurtul natural (nu şi cel cu amidon), ciocolata neagră cu peste 70% cacao, lă­mâile, portocalele, grepfrutul, mino­lele, manda­ri­nele, smochinele şi caisele uscate, perele, vinetele, ful­gii de orz integral, ciupercile.

2. Cu indice glicemic mediu (IG între 35 şi 50), ce vor constitui în jur de 35% din raţia de hrană zilnică, fiind alimente nu neapărat recomandate, dar tolerate. Alimente tolerate în dietă sunt: pâinea integrală şi cea de secară, ţelina şi pătrunjelul fiert, pastele de făină integrală, fulgii integrali (de grâu, ovăz, secară), ore­zul nedecorticat (mai ales varietăţile sălbatice), su­cul de portocale, pasta de susan, cartofii fierţi în coajă (nu şi cei fierţi după decojire, sub formă de piure etc.).

3. Cu indice glicemic mare (IG mai mare de 50) – nu trebuie să reprezinte mai mult de 5% din alimen­taţia unui om sănătos şi cu greutatea normală. Ele sunt însă total contraindicate celor care suferă de obezitate sau îngrăşare, care au diabet sau care se confruntă cu tul­­burări de apetit alimentar. Dintre alimentele cu in­dice glicemic mare enumerăm: zahărul rafinat, zahă­rul brun, făina albă, pâinea albă, produsele de pati­serie, produsele de cofetărie, orezul de­cor­ticat, cre­me­le (de ciocolată, vanilie, etc.), mălaiul grişat, cioco­lata (cu excepţia celei ne­gre, cu peste 70% cacao), cartofii prăjiţi, cartofii copţi, berea, toate bău­turile spirtoase, amidonul din porumb, fructele confiate, chipsurile de car­tofi, biscuiţii, cola, pizza, pastele din făină albă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *