CRAIOVA: Scriitorul Caius Dobrescu crede în puterea empatiei pentru salvarea UE și depășirea tensiunilor etnice din societatea românească

Scriitorul Caius Dobrescu, autorul romanului “Moarte în ținutul secuilor”, a afirmat duminică, la Craiova, că diseminarea etosului și tehnicilor empatiei este esențială atât pentru salvarea Uniunii Europene, despre care crede că se află “la o teribilă răscruce”, cât și pentru a depăși tensiunile etnice din societatea românească.

“România este un proiect interesant și vibrant datorită diversității interne care reprezintă o resursă importantă și mă face optimist pentru viitor, în ciuda tuturor lucrurilor care ne deprimă și de motive care ne fac să avem senzația că suntem lipsiți de viitor. Cred că diversitatea este o resursă extraordinară care ne poate salva. (…) Diseminarea etosului și tehnicilor empatiei este esențială atât pentru salvarea unui proiect epocal, dar aflat la o teribilă răscruce, așa cum este Uniunea Europeană, cât și pentru a depăși tensiunile etnice sau tensiunile dintre naționalism și democrație din societatea românească”, a spus Caius Dobrescu, la conferința susținută la Teatrul Național “Marin Sorescu”, în cadrul “Întâlnirilor SpectActor”.

În opinia sa, experiențele umane, culturale și sociale diferite din România reprezintă mai degrabă o resursă decât o amenințare la adresa națiunii.

“Celebrăm în curând 100 de ani de stat românesc, în structura actuală, și această unitate înseamnă aducerea împreună a unor experiențe istorice, umane, culturale, sociale foarte diferite. Și de 100 de ani ne temem de această diferență. Avem impresia că, dacă recunoaștem această diferență, sfâșiem națiunea. Or, eu cred că a venit momentul să realizăm că este mai degrabă o resursă decât o amenințare și ar trebui să ne dezvoltăm această empatie internă de înțelegere a celuilalt. Dacă vom reuși să facem asta, în momentul în care ne vom întoarce privirea asupra minorităților vom descoperi cu stupoare, poate cu surpriză, că și acei oameni sunt la fel de diferiți ca și noi, că nu este niciun fel de mare organizație a tuturor secuilor și ungurilor din România și că există oamenii foarte diferiți, așa cum suntem și noi, cu orientări diferite, cu valori diferite, cu experiențe existențiale diferite, că avem de-a face cu un spectru de atitudini umane și nu cu o falangă bine organizată”, a explicat Dobrescu la conferința “În pantofii celuilalt: Empatia  între civilizație și catastrofă”.

În context, el a susținut că empatia este o experiență trăită de obicei de indivizi, însă este esențială și la nivel social, al relațiilor între grupuri sociale, între diverse comunități, cum ar fi cele etnice, efectul trecerii de la interpersonal la intrapersonal manifestându-se și la scara socială a existenței umane.

“Orice mișcare a minorităților, cel puțin a celor organizate care au un spațiu civic de expresie și de articulare, este văzută automat ca suspectă și amenințătoare și redată ca atare, iar efectul imediat este cel al solidarizării, al strângerii rândurilor pentru a rezista unui pericol mai mult sau mai puțin fantasmatic. (…) Înțelegându-l pe celălalt în diferența lui profundă și legitimă am ajunge să ne vedem și să ne valorizăm mult mai profund propria diversitate internă și am reuși să ne vedem pe noi înșine ca majoritate națională, etnică, culturală, lingvistică, ca un spectru de formule și de experiențe și nu neapărat ca o materie omogenă și unitară. Și cred că acesta ar fi un beneficiu imens pentru societatea în care trăim, i-ar da un impuls, ar dinamiza-o și ar transforma-o în altceva, ar apropia-o de standardele de civilizație la care visăm”, a mai spus scriitorul.

Acesta a înaintat ipoteza că structura federală a Germaniei de azi, care reprezintă o instituționalizare a unei mari diversități socio-culturale, își are originea în credința romantică, că diversitatea națiunilor dinăuntrul acestora este un lucru fertil și pozitiv, romantismul german, care este văzut de mulți autori ca stând la rădăcina nazismului, pentru că a exaltat națiunea, reprezentând și o celebrare a diversității, “națiunea fiind văzută ca o pluralitate fascinantă de forme de expresie, importantă pentru existența umană”.

”Întâlnirile SpectActor” este un eveniment cultural, organizat din 2009, de scriitorul Nicolae Coande, secretarul literar al Naționalului craiovean, care aduce în atenția publicului personalități ale culturii naționale și europene care dezvoltă “un dialog pe coordonatele spiritului tolerant și ale ideii incisive”.

La manifestarea de duminică au participat aproximativ 70 de oameni de cultură din Craiova.

Caius Dobrescu, născut în 1966 la Brașov, este profesor de teoria literaturii la Universitatea București, vicepreședinte al PEN Club România, autorul mai multor volume de poezie (1994 — “Efebia”; 1994 — “Spălându-mi ciorapii”; 1998 — “Deadevă”; 2006 — “Ode an die freie Unternehmung”, 2009 — “Odă liberei întreprinderi”), romane (1994 — “Balamuc sau pionierii spațiului”; 2007 — “Teză de doctorat”; 2010 — “Euromorphotikon”, roman în versuri; 2011 — “Minoic”; 2017 — “Moarte în ținutul secuilor”) și eseuri.

Până în prezent, în cadrul “Întâlnirilor SpectActor” au conferențiat personalități din sfera culturală națională: Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Alexa Visarion, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian, Lucian Boia, Nae Caranfil, Daniel Barbu, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Sergiu Celac, Mădălin Voicu, Adrian Năstase, Stelian Tănase, Eugen Simion, Ioan Holender, Emil Hurezeanu, Nicolae Panea, Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru, Sorin Antohi, Mircea Martin, Grigore Leșe, Magda Cârneci, Vintilă Mihăilescu, Al. Cistelecan, Liviu Antonesei, Dorel Chirițescu.

Sursa: AGERPRES