Ce (nu) este sociologia ?

Sunt bombardat frecvent cu întrebări precum Ce este sociologia? La ce e bună? Ce face un sociolog? Întrebări oarecum firești pentru societatea românească, având în vedere prestigiul destul de redus de care a avut parte această știință până în 1990. Răspunsurile comune la întrebările mai sus menționate au, de regulă, unul dintre următoarele două neajunsuri:

  • sunt prea generale.

Astfel, sociologul este perceput drept un părelolog (un fel de Monica Tatoiu), capabil să speculeze în platourile diferitelor televiziuni pe marginea oricărui subiect: de la scutul antirachetă de la Deveselu, la dinamica relațiilor familiale, desecretizarea arhivei SIPA sau vreun accident rutier de ultim moment. Vulgarizarea cunoașterii sociologice este meritul sociologilor care, avizi după notorietate, își depășesc propriul câmp de competență, băgându-se fie în anumite sociologii de ramură pe care nu le stăpânesc, fie în subiecte paralele însăși domeniului de studiu al sociologiei. Un specialist în sociologia familiei care comentează sociologic ultimele mișcări politice nu diferă prea mult de un medic ORL-ist pus în situația de a anticipa manifestările unei patologii neurologice complicate. Bineînțeles, și sociologii sunt oameni și, ca atare, este normal să aibă opinii despre subiecte dintre cele mai diverse. Și eu scriu aici și pe Facebook, în cotidianul de față și pe alte platforme online despre orice. Dar să nu confundăm, totuși, opinia personală cu analiza sociologică, aceasta din urmă bazându-se întotdeauna pe date concrete.

  • sunt prea restrictive.

În această accepțiune, sociologul este asociat cu operatorul de anchetă. Sociologul e acea persoană care ne stresează la telefon, în scara blocului, pe stradă și în orice alt context unde ne poate pescui pentru a-i răspunde la un șir lung de întrebări (adesea prost formulate), de regulă pe teme politice sau de marketing.

Ce este, de fapt, sociologia?

Este știința care studiază societatea, sub toate formele ei de organizare și manifestare, și comportamentul omului în cadrul acesteia.

Așadar, cu simplificările inerente, nu este deloc greșit să spunem că sociologia studiază… societatea. Ce include societatea? Grupuri de indivizi ce ocupă anumite poziții și joacă anumite roluri; instituii; organizații, relații ce se stabilesc între toate aceste elemente  ale sistemului social etc. Pe lângă structurarea și organizarea societății, sociologia vizează și aspecte mult mai complexe – modul în care apare și se menține ordinea socială, mijloacele de control social, legitimitatea sau nonlegitimitatea puterii, schimbările sociale, acțiunea și comportamentul indivizilor în societate etc.

Așadar, domeniul de studiu al sociologiei, datorită complexității sale, se împarte în mai multe subdomenii. Vorbim, deci, despre sociologii de ramură – sociologia familiei, sociologia religiei, sociologie juridică etc. – și despre sociologia generală, în fapt o sinteză a sociologiilor de ramură.

  • Sociologia nu este o filozofie socială. Cea mai mare ispită în care poate cădea un sociolog (și chiar o întreagă școală sociologică, dacă ne referim la o parte din sociologia germană a secolului precedent) este speculativismul livresc, ridicarea ipotezei la rang de model explicativ. Sociologia dispune de un aparat metodologic deosebit de amplu, ce include metode și tehnici dintre cele mai variate – ancheta sociologică (interviu, chestionar), observația sociologică, experimentul sociologic, analiza documentelor sociale etc. Toate aceste metode de cercetare fac posibilă verificarea temeinică a ipotezelor, înainte ca acestea să fie calificate drept teorii. Iată de ce analizele efectuate de mulți sociologi în mass-media nu sunt sociologice – pentru că, în cele mai multe cazuri, ridică la rang de teorie supoziția personală, adesea frumos împachetată într-un ambalaj discursiv sociologic.
  • Sociologia nu este metodologie sau statistică socială. Da, sociologia are nevoie de statistica socială, metodologie și epistemologie pentru a-și putea construi teoriile. În fond, ceea ce face diferența dintre un sociolog mediocru și unul profesionist este statistica, metodologia și epistemologia socială. Cine reduce, însă, obiectul de cercetare al sociologiei la modalitățile puse în slujba cunoașterii acestuia, sfârșește inevitabil prin a pune semnul egal între sociologie și metodologie, sau sociologie și statistică.

Concluzionând, sociologia este știința despre societate. Ea nu se confundă nici cu filozofia socială, nici cu propriile ei metode de cercetare.

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *