Ce modificări la legile justiţiei doreşte ministrul Tudorel Toader? Magistraţii reacţionează

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri că este nevoie de un proiect de modificare a pachetului de legi privind Justiția, deoarece acest obiectiv se regăsește în programul de guvernare și au trecut 13 ani de la adoptarea acestora.  “De ce legile Justiției acum? Pentru că fac parte din programul de guvernare, pe de o parte. Pentru că aceste trei legi ale Justiției, deși nu sunt singurele (…), adică Justiția în România nu se desfășoară numai după aceste trei legi, au fost adoptate în 2004. Au trecut 13 ani de la adoptare, iar între timp România a devenit stat membru al UE “, a afirmat Toader.

El a explicat că adoptarea pachetului de legi privind Justiția nu se va realiza prin ordonanță de urgență, ci va fi înaintat Executivului. Toader a spus că speră ca Guvernul să aprobe acest pachet de legi și să îl trimită Parlamentului.

Preşedintele României, eliminat din procedura de numire a şefilor de parchete

Una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiției prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat președintele României.

“Toate funcțiile — că este procuror general, adjuncți, șef la DIICOT, la DNA, adjuncții dânșilor — să decidă Secția pentru procurori din CSM, (…) la propunerea ministrului Justiției, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care, la rândul lor, trebuie să aibă cel puțin 10 ani vechime efectivă în funcție. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secția pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiției. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiționalitățile, una dintre cerințele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcții, care recomandă, în același timp, neamestecul factorului politic”, a afirmat Toader, într-o conferință de presă, la sediul Ministerului Justiției.

În ceea ce privește procedura de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică “parțial”.

“Se păstrează în sensul că președintele ÎCCJ se numește de către președintele României, fapt care este și în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secția pentru judecători, răspunzând cerinței pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii”, a precizat ministrul.

El a explicat de ce, în cazul procedurii de la ÎCCJ, președintele României este cel care face numirea, însă este eliminat în cazul Ministerului Public.

“Sigur, se va spune următorul lucru: de ce președintele ÎCCJ este numit de către președintele Republicii, iar procurorii-șefi numiți de Secția pentru procurori la propunerea ministrului, în condițiile în care și unii și alți sunt magistrați? Răspunsul derivă din statului special pe care îl au unii și alții. Procurorii sunt subordonați ierarhic, judecătorii nu sunt subordonați ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii (…) își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, la judecători nu există o asemenea prevedere. În plus, să ne aducem aminte și de decizia CEDO care spune că procurorii nu prezintă suficiente garanții de independență încât să fie asimilați magistraților, decizie care ulterior, adevărat, a mai fost nuanțată prin aceeași jurisprundență a Curții Europene a Drepturilor Omului”, a menționat ministrul Justiției.

O altă modificare avută în vedere prevede creșterea duratei mandatelor de conducere de la instanțe și Parchete de la trei la patru ani, fără ca cele aflate în curs la adoptarea actului normativ să fie afectate.

“Că e pe latură de judecători sau procurori, în prezent mandatele sunt de trei ani. Regula în România este aceea a mandatului de patru ani. Și atunci propunem ca pe viitor funcțiile de conducere să aibă un mandat de patru ani. Fac o cuvenită precizare: sunt niște principii de rang constituțional care spun că mandatele în curs nu pot fi afectate prin modificarea legii. Ceea ce înseamnă că, dacă modificările se adoptă și intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, mandatele care sunt în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite cum am auzit eu în spațiul public în cursul zilei de ieri, pentru că este împotriva regulilor constituționale și a deciziilor CCR, decizii pe care mai că pretind că le-aș cunoaște”, a precizat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a anunțat că în proiectul de modificare a legilor Justiției se regăsește majorarea vechimii necesare pentru promovarea procurorilor și judecătorilor, precizând că această propunere este de natură să restabilească un echilibru între activitatea prestată și drepturile salariale.

“Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare — 7 ani de activitate efectivă în funcția de judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat, practic aici sunt două modificări — durata și caracterul efectiv de activitate pe care trebuie să o fi desfășurat judecătorul care vrea să promoveze. Aceeași propunere și în privința procurorilor, să aibă 7 ani de vechime efectivă în funcția de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat”, a declarat Tudorel Toader la Ministerul Justiției.

Tudorel Toader a adăugat că procurorii care vor dori să promoveze în funcția de procuror la DNA și DIICOT vor trebui să aibă opt ani în funcție.

“Opt ani pentru a promova pentru funcția de procurori la DIICOT și DNA. Opt ani în funcția de procuror, perioadă la care se adaugă și celelalte condiții — de a participa la o comisie , la un interviu, să aibă cel puțin gradul de procuror de tribunal, adică prin promovare să nu dobândească grad, să dobândească doar specializare, grad de tribunal și se duce la DIICOT și se duce procuror la DNA”, a explicat ministrul Justiției.

El a mai arătat că pentru a ajunge judecător la ÎCCJ va fi nevoie de o vechime de 18 ani.

“Zece ani efectiv în funcția de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel. 10 ani pentru procuror pentru a promova pentru a promova la Parchetul de pe lângă CAB, adică e simetric condițiilor pentru judecător. 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru a promova procuror la PÎCCJ. 18 vechime efectivă în funcția de judecător pentru a promova judecător la ÎCCJ. Aici apare ca și la procurorii de la PÎCCJ, apar celelalte condiții, cu lipsa unei sancțiuni, calificativul foarte bine la ultimele evaluări, dar și cerința de a fi fost judecător, cel puțin în ultimii trei ani, la Curtea de Apel”, a precizat Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a explicat că propunerile sunt de natură să restabilească o normalitate, un echilibru între activitatea prestată și drepturile salariale.

“Asigură un parcurs în cariera de magistrat fără a fi sărite anumite trepte, anumite etape. Aici este o propunere care, în opinia noastră, în opinia mea este de natură să restabilească un anumit echilibru, o normalitate, un echilibru între activitatea prestată și drepturile salariale , indemnizația promită. (…) Judecătorii și procurorii pot participa la concurs pentru a dobândi un grad profesional superior, dar dacă rămân la judecătorie, parchet de pe lângă judecătorie, parchet de pe lângă tribunal vor fi plătiți pentru activitatea efectivă pe care o desfășoară și nu pentru gradul profesional pe care îl au în sertar pe care l-au dobândit ca urmare a unor concursuri”, a spus Tudorel Toader.

În opinia ministrului, nu este în regulă ca un judecător de la o judecătorie care a dat concurs pentru a dobândi gradul de curte de apel să rămână la judecătorie cu cazuistica de acolo și cu salariul aferent judecătorului de la Curtea de Apel.

“În opinia mea, știu că această propunere va stârni controverse, dar în opinia mea cred că nu este tocmai în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru a dobândi gradul de tribunal, de curte de apel, să rămână la judecătorie cu volumul, cazuistica de acolo, să aibă salariul aferent judecătorului de la curtea de apel. În țară, vă spun cu siguranță, sunt posturi libere la curțile de apel, sunt judecători specializați la judecătorie cu bani de curte de apel care nu vor să fie detașați(…)”, a menționat Toader.

Inspecția Judiciară trece la Ministerul Justiției

Una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiției prevede ca Inspecția Judiciară (IJ) să treacă la Ministerul Justiției (MJ).

“În multe țări, IJ este la MJ. Respectând deplina independență, autonomie pe care o are, nu intră sub coordonarea — poate vor spune unii—să zicem sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul. Eventual există și o soluție mai radicală de o autonomiza, o instituție separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele și celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistrați procurori”, a afirmat Toader, într-o declarație susținută la sediul MJ.

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistrați și că există 70 de membri ai IJ, care au un rol foarte important.

“Această competență a IJ de a verifica proceduri și celelalte în activitatea magistraților vine ca o altă formă de asigurare a independenței, vine ca un alt mecanism de poziționare a puterii judecătorești în raport cu puterile statului și în același timp asigurarea autonomiei independenței lor de a-și îndeplini misiunile legale pe care le au”, a mai subliniat ministrul Justiției.

Se înființează în cadrul Ministerului Public o direcție specializată în anchetarea procurorilor și judecătorilor

Ministrul Justiției a anunțat că se dorește înființarea unei direcții specializate în cadrul Ministerului Public, care să efectueze urmăriri penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora.

“O direcție care să aibă competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistrați. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protecții și a unei autonomii, a unor garanții, față de magistrații bănuiți că ar fi comis infracțiuni. Am văzut cu toții faptul că uneori se reclamă în spațiul public de către judecători că, urmare a unei soluții sau alta, sunt anchetați de către autorii rechizitoriilor ale căror soluții au fost infirmate. Personal, nu am acesta convingere pentru că nu avem soluții definitive care sa o confirme, dar ca o garanție pentru independența judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracțiuni săvârșite de către magistrați”, a precizat Tudorel Toader la o conferință de presă în care a prezentat proiectul de modificare a legilor Justiției.

Potrivit proiectului, “în cadrul Parchetului de Pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției se înființează o direcție specializată având competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora”.

Magistraţii vor răspunde pentru erorile judiciare

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat miercuri, în contextul prezentării modificărilor aduse la legile Justiției, că nu există nicio categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale dreptului, precizând că proiectul de modificare a legilor Justiției introduce solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciu alături de stat.

“Până acum legea spunea ca ‘statul se poate îndrepta’ împotriva magistratului. Propunem sa scoatem ‘poate’. Voi face cândva publice toate erorile judiciare, statul nu s-a îndreptat niciodată împotriva magistratului care a greșit. Nu există categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale dreptului”, a declarat Tudorel Toader la Ministerul Justiției.

El a precizat că proiectul vine cu o modificare, respectiv solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciu alături de stat.

“Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu. Aici apare o modificare — solidaritatea în răspundere a celui care cauzează prejudiciu alături de stat. (…) Cum este în prezent, am dat textul de lege, ‘răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor, procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea credință sau gravă neglijență'”, a spus ministrul Justiției.

În acest sens, Tudorel Toader a precizat că a propus propus abrogarea alineatului 6 din articolul 96. “Alineat 6 care spune așa: pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului reprezentat prin Ministerul Finanțelor. Această abrogare derivă din solidaritatea propusă anterior”, a spus Toader.

Potrivit modificării, “după ce prejudiciul a fost acoperit de către stat, în temeiul hotărârii irevocabile, statul se îndreaptă cu acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroare judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Candidații la INM trebuie să aibă 30 de ani și cinci ani experiență juridică

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat miercuri că în proiectul de modificare a Legilor justiției se prevede ca persoanele care doresc să se înscrie la admiterea în Institutul Național al Magistraturii să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani.

“Trebuie să mă poziționez între tinerii care aspiră la statutul de magistrat, exigențele statului de drept, cu experiența fostului judecător constituțional și cetățeanul care trebuie să fie egal în fața legii, să aibă parte de o justiție dreaptă, unitară și să aibă parte de un judecător cu experiență de viață, cu maturitate, cu știință de carte, cu capacitatea de a înțelege semnificația, impactul deciziei pe care o va da. Prin urmare, propunem ca la INM candidații să aibă vârsta minimă de 30 de ani și o experiență în profesiile juridice de cel puțin cinci ani. Cu alte cuvinte, termină Facultatea de Drept, face masterat sau nu face masterat, face doctorat sau nu face doctorat, avem foarte multe profesii juridice, țara nu are nevoie numai de procurori, repet avem 7.000 de procurori și judecători, țara are nevoie de consilieri juridici, de mediatori, de executori judecătorești, de notari, de avocat, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administrație, juriști sunt în ministere, juriști sunt peste tot. Dobândești acea experiență profesională timp de cel puțin cinci ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândești, pe lângă experiența profesională, maturitatea, experiența de viață, după care statul să îți pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a explicat Tudorel Toader, la Ministerul Justiției.

El a adăugat că această măsură o anulează pe cea existentă, care permite celor cu cinci ani vechime să dea concurs și să intre direct judecător sau procuror necontând vârsta.

“Aici, judecătorul, la 24 de ani, are în mână ciocanul, are în mână puterea de a decide în legătură cu soarta unui om. De aceea formulăm această propunere. Propunerea de mai sus o anulează practic pe cea care o permite legislația de astăzi — ca la 5 ani vechime să dea concurs să intre direct judecător sau procuror necontând vârsta. Atunci, dacă ai 5 ani vechime la condiții de admitere la INM, nu poți să intri cu 5 ani vechime direct magistrat, că ar însemna că se răstoarnă principiul — ‘cine poate mai multe, poate și mai puțin’—, dar aici ar fi ‘cine poate mai puțin, ar putea și mai mult”, a arătat ministrul Justiției.

Potrivit lui Tudorel Toader, în proiect se prevede și faptul ca anunțul pentru concursul la INM să fie făcut cu șase luni înainte.

“O chestiune tehnică — astăzi concursul la INM se anunță cu 60 de zile înainte. Noi propunem cu șase luni, ca să nu îi iei chiar așa prin surprindere. Sigur că cei care doresc să dea la INM sunt într-o pregătire continuă și o așteptare continuă, dar reglementarea trebuie să fie și previzibilă. El să știe, în august, în septembrie, în aprilie, dau concurs și mă pregătesc. Nu îl prinzi într-un termen scurt, cu 60 de zile înainte. E o propunere tehnică, chiar și în beneficiul celor care organizează concursul și al celor care candidează la concurs”, a spus Toader.

Președintele statului, menținut în procedura de numire a conducerii Înaltei Curți

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție se numește de președintele României, fapt care este și în prezent. (…) Propunerea să nu o mai facă plenul CSM-ului, propunerea să o facă secția de judecători”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Parchetul General precizează că ”a luat act cu surprindere și îngrijorare” de modificările anunțate de ministrul Justiției

Parchetul General precizează că “a luat act cu surprindere și îngrijorare” de modificările anunțate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, susținând că procurorii nu au fost consultați în prealabil cu privire la aceste modificări.

“Ministerul Public a luat act cu surprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României”, se arată într-un comunicat al Parchetului General remis miercuri AGERPRES.

Parchetul General enumeră și alte modificări care “vor bulversa sistemul judiciar”, precum: modalitatea de admitere la Institutul Național al Magistraturii, promovarea pe loc, condițiile răspunderii magistraților.

“Precizăm că proiectul de modificare a legilor Justiției nu ne-a fost transmis până la acest moment și, după ce vom lua cunoștință de conținutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet”, mai arată Parchetul General.

Sursa: Agerpres

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *