Câteva statistici la început de nou an şcolar

Condiţiile de igienă şi securitate în şcolile din Dolj

Pentru că trăim în judeţul Dolj, să ştim măcar faptul că, în conformitate cu datele oficiale, în Dolj un număr de șase unități de învățământ cu personalitate juridică și alte 45 de structuri educaţionale nu au primit aviz de funcţionare de la Direcția de Sănătate Publică Dolj, iar 33 de unităţi cu personalitate juridică şi 31 de structuri educaţionale nu au primit autorizaţia de securitate la incendiu de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Oltenia. Altfel spus, câteva mii de elevi din Dolj vor învăţa în şcoli care sunt în pericol de a lua foc, de a se prăbuşi ori de a deveni focare de infecţie şi boală.

Raportul de țară pentru România remis publicităţii de Comisia Europeană în Februarie 2016

Conform acestui document „rata de părăsire timpurie a școlii în România rămâne la un nivel ridicat din cauza acordării unei atenții insuficiente acțiunilor de depistare și prevenire timpurie, a sărăciei și a unui grad scăzut de disponibilitate a programelor corective.” Astfel, rata de părăsire timpurie a școlii a crescut la 18,1% în 2014, cu aproape 7 puncte procentuale peste media de la nivelul UE și obiectivul național din cadrul Strategiei Europa 2020, rata de părăsire timpurie a școlii fiind mult mai ridicată în rândul locuitorilor din mediul rural, al populației de etnie romă și al copiilor cu nevoi speciale.

Raportul EUROSTAT din primul trimestru al anului 2016

Conform acestui raport, România se clasează între primele 3 state membre ale UE cu nivel extrem de ridicat al abandonului şcolar timpuriu. În 2015, 18,9% dintre tinerii români cu vârsta între 18 și 24 de ani au renunțat la școală. În Uniunea Europeana, o situație mai gravă se înregistrează în Spania (20,3%) și Malta (20,1%), iar în Europa, doar Turcia (36,6%) și Islanda (19,3%) se confruntă cu situații mai grave.

Studiul „Proiectarea Populației Școlare a României la orizontul anului 2060” elaborat de Institutul Național de Statistică

Conform acestui studiu, la 1 ianuarie 2015, populaţia de vârstă şcolară (0-23 ani) a fost de 5043,8 mii persoane, cu 328,7 mii persoane mai puţin faţă de anul 2011 (5372,5 mii persoane). Totodată, populaţia rezidentă de vârstă şcolară din România a scăzut, după cum urmează: în 2011 – 5.372.523 / în 2015 – 5.043.785 / rezultă o diferenţă negativă de -328.738, adică o scădere de -6,1%.

În Oltenia, situaţia populaţiei rezidente de vârstă şcolară este una de criză, conform studiului INS, cifrele sunt următoarele:

Dolj: în 2011 – 168247 / în 2015 – 157072 / rezultă o diferenţă negativă de -11175, adică o scădere de -6,6%

Gorj: în 2011 – 91917 / în 2015 – 84818 / rezultă o diferenţă negativă de -7099, adică o scădere de -7,7%

Mehedinţi: în 2011 – 67244 / în 2015 – 63119 / rezultă o diferenţă negativă de -4125, adică o scădere de -6,1%

Olt: în 2011 – 109902 / în 2015 – 101636 / rezultă o diferenţă negativă de -8266, adică o scădere de -7,5%

Vâlcea: în 2011 – 92914 / în 2015 – 86775 / rezultă o diferenţă negativă de -6139, adică o scădere de -6,6%

INS a realizat în cadrul studiului şi o proiecţie (varianta mediană), pe judeţe, a populaţiei rezidente de vârstă şcolară (0-23 ani) din anul 2015, proiectată, în anii 2030 şi 2060. Cifrele exprimă o situaţie de criză gravă şi proiectează un viitor absolut sumbru al populaţiei de vârstă şcolară. Iată situaţia pentru Oltenia:

Dolj: în 2015 – 157072 / în 2030 – 125546 / în 2060 – 85623 / rezultă o diferenţă negativă (pentru 2060) de -71449, adică -45,5%

Gorj: în 2015 – 84818 / în 2030 – 54703 / în 2060 – 26402 / rezultă o diferenţă negativă (pentru 2060) de -58416, adică -68,9%

Mehedinţi: în 2015 – 63119 / în 2030 – 44914 / în 2060 – 24015 / rezultă o diferenţă negativă (pentru 2060) de -39104, adică -62,0%

Olt: în 2015 – 101636 / în 2030 – 67986 / în 2060 – 36939 / rezultă o diferenţă negativă (pentru 2060) de -64697, adică -63,7%

Vâlcea: în 2015 – 86775 / în 2030 – 60669 / în 2060 – 33523 / rezultă o diferenţă negativă (pentru 2060) de -53252, adică -61,4%

Numărul copiilor cu unul sau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate

Criza şcolii româneşti este provocată nu numai de sărăcie, de corupţia, politizarea şi birocraţia din sistem, ci şi de fenomenul migraţiei economice. Conform datelor statistice, la începutul anului 2016, mii de copii din Oltenia aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă, în străinătate. Datele statistice sunt următoarele (cu excepţia judeţului Mehedinţi, unde nu a fost posibilă procurarea de date statistice online):

Conform DGASPC Dolj, un număr total de 1536 copii doljeni aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la începutul anului 2016

Conform DGASPC Gorj, un număr total de 1276 de copii gorjeni aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la începutul anului 2016.

Conform DGASPC Olt, un număr total de 659 de copii olteni aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la începutul anului 2016.

Conform DGASPC Vâlcea, un număr total de 2566 de copii vâlceni aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la începutul anului 2016.

Mii de copii din Oltenia care trăiesc fără mamă, fără tată, în grija sau de cele mai multe ori, în nepăsarea unor rude, copii lipsiţi de dragostea şi îndrumarea părintească…

Acestea ar fi doar câteva date statistice care ne vorbesc despre dezastrul şcolii româneşti. Se pot spune multe despre politizarea şcolii româneşti, despre numirea politică a inspectorilor şcolari şi managerilor, despre corupţia în obţinerea posturilor în învăţământ, despre şcolile în ruină sau renovate prost şi cu o nepăsare criminală, pe bani europeni, despre calitatea mediocră a predării etc.

Se pot spune multe…

Concluzia însă este una cât se poate de clară: dacă noi, părinţii, ajutaţi de acei dascăli care încă sunt loiali profesiei lor, nu vom opri urgent acest dezastru, viitorul copiilor noştri şi implicit, cel al naţiunii noastre, va fi compromis definitiv şi probabil, peste aproximativ un secol şi jumătate, din România şi Naţiunea Română vor rămâne doar câteva amintiri rătăcite prin arhivele prăfuite ale Istoriei.

Decizia ne aparţine…

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *