Agendă densă la prima reuniune a Consiliului Naţional al Rectorilor la Craiova

Reunit pentru prima dată la Craiova, Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) din România a dezbătut o gamă largă de probleme cu care se confruntă învăţământul superior românesc. Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, acestea au vizat evaluarea şcolilor doctorale, clasificarea universităţilor româneşti şi  ierarhizarea programelor de studii, metodologia de finanţare pentru anul 2018-2019, finanţarea pentru cercetarea ştiinţifică, aplicarea noii legi-cadru de salarizare.
“Am stabilit, într-o manieră foarte clară, când şi cum se va face evaluarea şcolilor doctorale, cu componentă internaţională în evaluare şi cu clarificarea cadrului legal pentru ca această evaluare să poată fi făcută cât mai profesionist, cât mai echitabil şi cât mai rapid. Am continuat cu problema clasificării universităţilor româneşti şi a ierarhizării programelor de studii, metodologia de finanţare pentru anul 2018-2019.  Am solicitat Ministerului Educaţiei Naţionale, şi a agreat, ca finanţarea suplimentară să fie acordată, începând cu 1 ianuarie 2013, 100% pe criterii de performanţă. Am stablit, împreună cu Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale, modalităţile prin care putem maximiza finanţarea pentru cercetarea ştiinţifică. Un alt subiect a vizat legătura dintre oferta educaţională şi piaţa muncii, mai exact am discutat despre metodologia de repartizare a locurilor bugetate în funcţie de domeniile strategice de dezvoltare a României. S-a prezentat o analiză a ceea ce s-a întâmplat în învăţământul superior românesc în ultima perioadă referitor la şcolarizarea pe domenii, la nivel de licenţă, de master şi de doctorat. O astfel de metodologie de repartizare a resurselor financiare de către statul român trebuie să aibă la bază un fundament ştiinţific. Au suscitat mult interes prevederile privind aplicarea legii-cadru de salarizare în domeniul educaţiei, unde suntem şi ce se va întâmpla începând cu 1 ianuarie 2018. S-a discutat despre modul în care din fonduri europene pot fi susţinute programele de specializare inteligentă, ca o consecinţă firească  a analizei educaţionale a universităţilor româneşti în raport cu cerinţele mediului economic şi social. S-a discutat modul în care universităţile româneşti au acces la bazele de date cu literatură ştiinţifică. S-a discutat formarea iniţială a profesorilor în universităţile româneşti, pentru că există un cerc vicios care trebuie întrerupt în învăţământul superior: ne plângem că ne vin absolvenţi de liceu insuficient pregătiţi, iar în liceu se spune că formarea elevilor este făcută de către profesori formaţi în universităţile româneşti. Deci este un cerc vicios care trebuie întrerupt. S-a discutat despre implicarea CNR şi universităţilor româneşti în derularea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, începând 1 ianuarie 2019 (universităţile româneşti vor forma funcţionarii din aparatul central în mai multe domenii – limbi străine, relaţii internaţionale, ştiinţe economice, ştiinţe juridice) şi am discutat despre implicarea universităţilor româneşti în evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri”, a afirmat, duminică, Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă la Craiova.
Preşedintele CNR a caracterizat prima reuniune a Consiliului Naţional al Rectorilor organizată de Universitatea din Craiova, care anul acesta împlineşte 70 de ani, ca întâlnirea rectorilor din România cu cea mai densă agendă. “Este posibil ca întâlnirea de la Craiova să fie considerată o întâlnire de referinţă, pentru că aici lucrurile au fost discutate foarte tehnic, în prezenţa reprezentanţilor celor trei ministere implicate – Educaţie, Cercetare şi Muncă. Deci am avut  interlocutori factori de decizie care au susţinut concluziile ce fac parte din Rezoluţia adoptată la sfârşitul CNR şi care vor fi susţinute prin actele normative, prin resurse financiare pentru dezvoltarea învăţământului superior românesc”, a explicat Câmpeanu.

În legătură cu impactul aplicării legii salarizării în universităţi, preşedintele CNR a spus că acesta presupune o creșterere a finanțării de bază de la 2,7 miliarde lei la cel puțin 3,9 miliarde de lei, impact financiar care trebuie să se regăsească în finanțarea de bază acordată universităților din 2018nu într-o conferință de presă.

“Știm foarte bine că finanțarea în învățământul superior, ca și în învățământul preuniversitar, vine pe student, respectiv pe elev. Deci toate aceste creșteri salariale au un impact major care trebuie să se regăsească în bugetul pe anul 2018. Universitățile au solicitat, într-o manieră foarte clară și foarte fermă, alocarea acestor resurse bugetare necesare pentru respectarea cadrului legal impus de legea salarizării. Avem și alte costuri care trebuie acoperite, cum ar fi creșterea subvențiilor pentru cămine, cantine”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale, Gigel Paraschiv, a afirmat că subiectele aflate pe agenda CNR de la Craiova sunt importante pentru toți actorii din învățământ: profesori, studenți, reprezentanți ai ministerului, părinți.

“Cred că întâlnirea rectorilor de la Craiova a fost una dintre cele mai bune întâlniri la care noi, reprezentanții ministerului, am participat. Subiectele au fost multe, participanții au avut răbdare să le dezbată pe toate și pe cele mai importante au acordat destul de mult timp: reevaluarea școlilor doctorale este o temă care interesează pe toată lumea. În cadrul întâlnirii de ieri s-a definitivat cam cum ar trebui să arate cadrul legal astfel încât această reevaluare să se facă rapid și să satisfacă toate așteptările. Urmează ca în Parlamentul României, într-un timp foarte scurt, ordonanța 96 să fie finalizată și să fie trimisă spre promulgare la președintele României”, a spus Paraschiv.

El a subliniat că Ministerul Educației are un proiect finanțat din fonduri în care parteneri sunt ARACIS, Banca Mondială și împreună vor finaliza metodologia de evaluare a școlilor doctorale.

“Ne dorim ca în momentul în care această metodologie va fi finalizată și aprobată să inițiem un alt proiect prin care să sprijinim universitățile în evaluare în sensul de a găsi resursele financiare de a plăti această evaluare. Fișa de proiect este aproape finalizată, urmează ca în cazul acestui proces de evaluare să fie selectat public partenerul străin care va participa la evaluare și 1 octombrie 2019 această reevaluare să fie finalizată”, a mai afirmat Paraschiv.

Rectorul Universităţii din Craiova, Cezar Spînu, a afirmat că reuniunea rectorilor a fost una fructuoasă, fiind primul  Primul CNR la care au participat 54 din 55 de rectori ai universităţilor de stat şi 15 rectori din 20 de la universităţi particulare din cei 20, deci 69 de rectori, din totalul de 75.