1% din companiile din România au venituri mai mari decât restul de 99%. „Piramida economiei e mai înaltă, vârful mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice care să distrugă tot sistemul”

Peste 6.500 de societăți din România, adică doar un procent din cele aproape 640.000 de companii din țară, generează peste 60% din cifra de afaceri cumulată la nivel național, potrivit unui analize transmise luni de CITR Group.
Raportul privind distribuția averii mondiale, potrivit căruia 1% din populație deține mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat și la nivelul economiei românești, potrivit studiului realizat de CITR Group privind privind evoluția societăților de impact din România.
Deși la nivel macroeconomic România a înregistrat, în al doilea trimestru din 2017, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de 5,7%, conform datelor din Eurostat, la nivel microeconomic asistăm la o concentrare îngrijorătoare a veniturilor în jurul unui număr foarte mic de companii, transmite CITR Group.
„Acest dezechilibru acționează puternic asupra modului în care 99% dintre companiile din România își desfășoară activitatea; economia românească e dependentă de acest număr restrâns de societăți mari, iar companiile mici și mijlocii, care formează marea majoritate a companiilor din România, sunt extrem de vulnerabile. România rămâne la fel de fragilă ca în 2007-2008, iar experiența crizei anterioare nu creează vreun confort, fiindcă nu suntem mai bine pregătiți acum pentru eventualitatea unui recul¨, avertizează Rudolf Vizental, director general al CIT Resources.
Studiul CITR Group indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. „Numărul companiilor de impact în economie a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile și folosesc mai puțini angajați. Cu alte cuvinte, piramida economiei românești este mai înaltă, vârful mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice capabile să distrugă întregul sistem”, potrivit CITR Group.
Vizental susține că lipsa companiilor mari are efect direct asupra investițiilor: „Această structură dezechilibrată este principala cauză a numărului redus de tranzacții la nivel național. Deși România reprezinta cea mai atractivă economie din Europa de Est, oportunitățiile concrete sunt de cele mai multe ori mult prea mici pentru a atrage investitori instituționali”, explică directorul.
Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărțite în finanțabile, restructurabile și insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătățit.
Un alt semnal de alarmă tras de specialiștii CITR Group se referă la oportunitățile de salvare a afacerilor cu probleme, considerate de bănci nefinanțabile, iar de investitori – prea mici. Doar circa 1.500 de companii, adică societățile sănătoase, cu active de peste zece milioane de euro, reprezintă zona de interes pentru consultanți, investitori și bănci.
„În aceste condiții, avem cel puțin 18.500 de companii cu active mai mari de un milion de euro considerate neatractive, nu avem servicii suficient de specializate în aceste zone. Investitorii nu se aventurează sub pragurile lor, iar băncile le consideră nefinanțabile; ele au produse debt to equity, un rețetar, dar o restructurare se aplică de la caz la caz, fiecare companie are nevoi diferite. Într-un context economic în care băncile preferă să-și vândă portofoliile de credite neperformante, nu văd perspective pentru dezvoltarea acestui mecanism. Chiar dacă nivelul acestora în România a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, în realitate aceste credite nu au dispărut, ci doar s-au transferat de la un proprietar la altul, iar situația companiilor a rămas la fel de dificilă”, explică oficialul CITR Group.
„În acest context, reechilibrarea economiei românești are nevoie urgentă de măsuri de sprijinire a acestor afaceri în dificultate, ignorate de principalii finanțatori, izolate de mediul de business și stigmatizate de cel social, de teama efectului de domino al unui potențial eșec. Acestea în contextul în care economia autohtonă nu are capacitatea să genereze suficienți antreprenori încât să suplinească lipsa dispariției celor care eșuează”, argumentează specialiștii CITR Group.